O navă de marfă s-a scufundat în Marea Neagră după ce a fost lovită de o dronă în zona platformei Pescăruș, operată de Petrom. Incidentul, petrecut la 5 octombrie 2026 în jurul orei 11.00, a dus la moartea a doi membri ai echipajului și la rănirea unui număr semnificativ de persoane.
Nava ROYAD MAMMADOV, construită în 2006, navighează sub pavilionul Saint Kitts și Nevis și era implicată în operații comerciale în zona platformelor de exploatare din Marea Neagră. Incidentul a fost raportat Autorității Navale Române prin Centrul de Coordonare a Operațiunilor de Salvare Maritimă (MRCC) Constanța în jur de 11.00. Potrivit comunicatelor oficiale, după impact a izbucnit un incendiu la bord care a determinat evacuarea și scufundarea ulterioară a navei. Elicopterele de intervenție și navele de salvare ale Gărzii de Coastă au fost mobilizate imediat pentru a localiza și recupera persoanele în pericol.
Răspunsul operativ a fost coordonat între mai multe structuri: elicopterele Inspectoratului General de Aviație au fost trimise pentru evacuare prin troliere, iar navele SAR APOLLO, SAR ARTEMIS și SAR ARES au fost deplasate din porturile și stațiile apropiate. SAR APOLLO a plecat din Sulina, iar SAR ARTEMIS din Dana 72, ambele aflate la o distanță operativ convenabilă de locul incidentului. Această mobilizare a fost esențială pentru salvarea a 11 membri ai echipajului care au fost preluați din apă și transportați urgent la spitalele din apropiere. Căpitanul navei a fost rănit în explozie și a necesitat intervenție medicală urgentă. Alte două persoane au fost confirmate decedate în urma impactului și incendiului care a urmat.
Evoluția incidentului și operațiunile de salvare
Incidentul a fost unul dintre cele mai grave evenimente maritime raportate în apele internaționale din zona României în ultimii ani. Impactul dronei a provocat daune structurale semnificative navei, iar incendiul care a izbucnit a fost dificil de controlat pe o platformă plutitoare în mișcare. Echipajul, compus din aproximativ 20 de persoane, s-a găsit în situație extrem de periculoasă în doar câteva minute. Unii membri ai echipajului au fost capabili să abandoneaze nava, ajutați de echipajul de punte și de echipamentele de salvare de bord, în timp ce alții au fost surprinși de evoluția rapidă a incendiului.
Operațiunile de localizare și salvare au fost efectuate în condiții dificile, cu vânturi moderate și mări agitate în zona platformei. Elicopterele au jucat un rol decisiv, preluând prin troliere persoanele rănite care pluteau în apă sau se găseau pe plute de salvare. Procedurile de salvare maritimă au fost aplicate conform standardelor internaționale, iar fiecare persoană salvată a primit prim-ajutor pe aeronave înainte de a fi transportată la spitalele de coastă. Autoritatea Navală Română a confirmat că misiunea de salvare a fost efectuată în dinamică, cu actualizări constante ale situației pe măsură ce evoluția evenimentului devenea mai clară.
Răspunsul instituțional și anchetele în curs
Ministerul Afacerilor Interne a emis comunicatele oficiale cu privire la gestionarea incidentului, subliniind coordonarea între Garza de Coastă și Inspectoratul General de Aviație. Potrivit comunicatelor oficiale, situația a fost tratată ca o misiune complexă de salvare, cu resurse mobilizate din toate punctele disponibile de-a lungul coastei. Doi oameni au fost identificați și confirmați decedați, în timp ce 11 au fost salvați și transportați la unități medicale pentru tratament.
Compania proprietară a navei, operatorul și autoritățile maritime vor efectua anchete pentru a determina originea dronei care a lovit nava, circumstanțele exacte ale incidentului și eventuala responsabilitate. Nava era în apele internaționale, în afara apelor teritoriale ale României, ceea ce ridică aspecte complexe privind jurisdicția și procedurile de investigație internaționale. Autoritatea Navală Română va coopera cu autoritățile maritime internaționale și cu țara de pavilion a navei (Saint Kitts și Nevis) pentru a clari complet situația și a preveni incidente similare în viitor.
Context privind securitatea navală și pericolele din Marea Neagră
Securitatea maritimă în Marea Neagră a fost o preocupare crescândă pentru operatorii de nave și pentru administrațiile maritime regionale în ultimii ani. Zona de operare a platformelor de exploatare, deși vitală pentru economia energetică a regiunii, prezintă riscuri specifice legate de infrastructură, condiții meteorologice severe și, mai recent, de eventuale amenințări asimetrice. Protocoalele de siguranță pentru navele care operează în apropiere de platforme de exploatare includ proceduri de comunicare, planuri de evacuare și echipamente de salvare redundante, concepute exact pentru situații în care o navă se confruntă cu o avarie severă.
Incidentul de la 5 octombrie subliniază importanța menținerii în stare operațională a capacităților de salvare maritimă și a coordonării rapide între structurile de răspuns. Prepararea echipajelor pentru evoluții rapide și catastrophale, precum și existența echipamentelor de salvare funcționale și ușor accesibile, sunt elemente care au jucat un rol hotărâtor în salvarea a mai mult din jumătate din numărul total de persoane aflate la bord. Purtarea obligatorie a vestelor de salvare, antrenamentul pentru abandonul navei și stocurile de plute de salvare sunt protocoale stabilite de organizații internaționale și sunt implementate pe toate navele comerciale pentru a reduce pierderile în vieți omenești în situații de urgență.
Investigațiile în curs vor determina dacă toate protocoalele de siguranță au fost respectate și dacă au existat elemente preventabile care ar fi putut reduce severitatea incidentului. Rezultatele vor informa revizuirile viitoare ale procedurilor de siguranță pentru navele care operează în zone de risc crescut.