Meteorologii anunță că decembrie va aduce temperaturi extreme și episoade de ninsoare consistentă, iar sărbătorile de iarnă ar putea fi marcate de zăpadă nu numai la munte, ci și în zonele joase.
România se apropie de perioada sărbătorilor de iarnă într-un context meteorologic oscilant. Ultimele luni au adus vreme schimbătoare, cu ploi și temperaturi neoișnuit de ridicate pentru sezonul respectiv. Mulți români se întrebau deja dacă vor avea parte de un Crăciun și Revelion albi, iar răspunsul meteorologilor pare a fi mai optimist decât se așteptau. Florinela Georgescu, reprezentanta ANM, a explicat într-o analiză detaliată că luna decembrie va fi marcată de contrasturi severe: pe de o parte, ploi și acumulări de apă în zona vestică, pe de altă parte, episoade de frig extrem și posibile ninsori care ar putea dura și pe parcursul lunii ianuarie.
Decembrul, prima lună a iernii, statisticește aduce cele mai scăzute temperaturi din sezonul rece. În comparație cu noiembrie, media temperaturilor lunii decembrie este cu 4-5 grade mai coborâtă, iar nopțile pot prezenta minime chiar și sub minus 20 de grade Celsius. Din perspectiva precipitațiilor, meteorologii prognozează o abatere pozitivă, adică cantități de apă mai mari decât normal, concentrate în jumătatea vestică a țării, unde se estimează acumulări cuprinse între 5 și 25 de litri pe metru pătrat peste media climatologică a perioadei. Această combinație – ploi excedentare urmate de episoade de frig intens – creează o situație favorabilă pentru transformarea ploii în ninsoare, mai ales pe măsură ce temperaturile cad.
Fenomenul care explică această prognoză este vortexul polar, un sistem meteorologic global care, atunci când se slăbește, permite aerului arctic să coboare spre latitudini mai joase. Florinela Georgescu a precizat că vortexul polar slab din această perioadă facilitează pătrunderea maselor de aer rece până în sudul Europei, inclusiv în România. Acest lucru contrastează cu alte factori globali, cum ar fi fenomenul El Niño, a cărui influență este mai indirectă. Combinația acestor forțe face ca prognoza pentru perioada sărbătorilor să fie relativ sigură din punct de vedere al temperaturii, dar mai incertă în ceea ce privește intensitatea și distribuția ninsoarei.
Ce înseamnă concret pentru aceasta an?
Crăciunul și Revelionul ar putea fi marcate de zăpadă, și nu doar la altitudini mari. Aceasta e o veste bună pentru cei care-și doresc un Crăciun alb, dar o provocare pentru infrastructura rutieră și serviciile de deszăpezire. În perioada sărbătorilor, cu temperaturi maxime diurne estimată la 4-5 grade Celsius și minime nocturne coborând sub minus 20 de grade, vremea va fi rece și instabilă. Ninsoarea nu va fi constantă, ci va alterna cu perioade uscate, creând condițiuni variabile de condus și de deplasare. Românii care intenționează să călătorească în perioada sărbătorilor trebuie să se pregătească pentru drumuri pericole și să ia în considerare echipament de iarnă adecvat pentru vehicule.
Jumătatea vestică a țării este cea mai expusă la ploi și precipitații, conform analizei ANM. Aceasta include regiuni precum Banatul și o parte din Transylvania. În aceste zone, acumulările de apă mai mari decât în alte regiuni vor favoriza transformarea mai rapidă în ninsoare, odată ce temperaturile scad sub punct. Din aceasta perspectivă, Crăciunul ar putea fi cu adevărat alb în aceste regiuni. În schimb, în partea de est și în sudul țării, ninsoarea ar fi mai puțin garantată, iar ploile vor prevaleze inițial, urmând să se transforme în ninsoare doar parțial.
Luna ianuarie 2025 va continua cu temperaturi ușor mai mari decât normalul pentru perioada respectivă, cu o abatere pozitivă de 1-2 grade Celsius. Aceasta înseamnă că ianuarie nu va fi extrem de frig, ci mai curând apropiat de normalul climatologic, chiar dacă teoria spune că aceasta e cea mai frig lună a anului. Sunt prognozate și precipitații excedentare în vest, nord și centru, cu acumulări de 15-25 de litri pe metru pătrat peste normal. Deci și Revelionul ar putea beneficia de o zăpadă care-și menține mai ușor stratul initial datorită temperaturilor negative, chiar dacă nu vor fi extreme.
Pregătirile pe care românii ar trebui să le facă sunt diverse. Proprietarii de autoturisme trebuie să-și verifice frânele, cauciucurile și sistemele de încălzire. Locuitorii zonelor montane și din jumătatea vestică ar trebui să aibă aprovizionări suficiente de lemne sau combustibil pentru încălzire, pentru cazul în care drumurile devin impraticabile. Autoritățile locale vor trebui să pregătească echipe de deszăpezire și materiale pentru salajul drumurilor. Serviciile de utilități trebuie să se asigure că infrastructura de gaz, apă și curent electric este pregătită pentru variații extreme de temperatură.
Incertitudinea climatică globală continuă, iar prognozele pe termen mediu și lung rămân tributare unor factori imprevizibili. Meteorologii oferă o estimare cu mai multă încredere pentru perioada sărbătorilor, dar aceasta nu elimină posibilitatea unor surprize. Vortexul polar ar putea să se intensifice neașteptat sau să slăbească mai mult decât se estimează, ceea ce ar schimba dramatic scenariul pentru decembrie și ianuarie. Urmărirea cotidianelor prognozelor cu 3-7 zile înainte este cel mai sigur mod de a se adapta la condițiile reale pe măsură ce se apropie perioada.
Concret, românii trebuie să asculte anunțurile ANM și să se pregătească pentru o iarnă normală, dar cu episoade de extremă. Zăpada alb la Crăciun e mai mult o posibilitate decât o certitudine, dar șansa e reală, mai ales în vest și la munte. Revelionul ar putea beneficia de condiții și mai stabile și mai reci. Prespectiva unui sezon de iarnă cu variații normale, fără extreme catastrofale, e de fapt cea mai realista și cea mai dorită pentru cei care locuiesc în România și se confruntă cu drumuri, infrastructuri și o economie mai puțin pregătite pentru vreme extrem de aspră. Să sperăm că prognoza se adeverește și că zăpada, dacă va veni, va fi o frumusețe, nu o calamitate.
