Senatul României a adoptat miercuri, 26 august 2026, Legea ANI cu 106 voturi „pentru” și 19 „împotrivă”. Legea conține „amendamentul Fritz” — prevederea care, aplicată retroactiv, îl poate costa pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, funcția. PNL a votat alături de PSD și AUR, deși legea sfidează principii pe care liberalii le-au apărat public luni de zile.
Aceasta este prima dată după mult timp când PNL și USR votează pe baricade opuse într-o chestiune de integritate. Iar asta spune ceva despre cât de fragil e, de fapt, parteneriatul de guvernare.
De ce a votat PNL o lege pe care o numește „imorală”
Legea ANI este jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență și trebuia adoptată până la 31 august. Fără ea, România risca să nu primească 770 de milioane de euro. Premierul Ilie Bolojan a explicat votul PNL cu exact acest argument: „interesul țării de a îndeplini jaloanele până la sfârșitul acestei luni este superior oricărei alte discuții”. A recunoscut, totodată, că o prevedere care „schimbă regulile în timpul jocului este profund imorală și incorectă” — dar tot a semnat pentru ea.
E un raționament dur de contrazis în cifre. Greu de susținut, însă, că prețul plătit pe plan politic și moral a fost calculat cu același seriozitate cu care s-au numărat milioanele din PNRR. Bolojan a promis că PNL va susține „corectarea” legii — ceea ce înseamnă, concret, un alt proiect legislativ, cu același traseu lung prin Parlament și aceeași aritmetică de voturi imprevizibilă.
Cum a ajuns „amendamentul Fritz” în lege și ce a validat CCR
Prevederea care a generat cel mai mult zgomot a fost introdusă de PSD și AUR în textul legii și obligă demnitarii să declare averea și interesele unor persoane cu care au „relații asemănătoare acelora dintre soți”. Formularea a creat imediat probleme: nu exista o definiție juridică clară, iar Curtea Constituțională a declarat, pe 17 august, în unanimitate, că sintagma respectivă este neconstituțională. Ceea ce a rămas în lege a fost validat de CCR cu majoritate de judecători.
Primarul Timișoarei, cetățean german cu reședința în România, intră sub incidența unor cerințe pe care, potrivit interpretărilor legale, nu le-a respectat. ANI îl poate declara incompatibil, ceea ce ar declanșa procedura de pierdere a mandatului. Detaliul care a înfuriat opoziția: legea se aplică unor situații anterioare adoptării ei. Retroactivitatea e tocmai ce USR a atacat — și tot ce CCR a validat, cel puțin în forma actuală.
AUR fracturat, coaliția PNL-USR pusă sub semnul întrebării
Senatorii AUR au votat „pentru”, cu o excepție vizibilă: Petrișor Peiu, liderul grupului, a lipsit deliberat. Peiu a explicat că „nu poate accepta să facă ceva azi și mâine altceva” — o referință la poziția sa din 5 august, când nu votase nici atunci. El spusese, pe 11 august, că nu ar fi susținut amendamentul privind „relațiile asemănătoare acelora dintre soți”: „Nu pot să mă bat cu copiii sau nepoții, sau soacra oponentului politic”. Gestul lui e mai mult decât o abținere — e o fractură în conducerea AUR, la nivel de grup senatorial.
USR a votat împotrivă și a trecut imediat la acuzații directe. Purtătorul de cuvânt Cristian Seidler a scris că „legea trebuia respinsă și adoptată una nouă, curățată de tendințe dictatoriale nedemocratice”, iar „PNL și UDMR au închis ochii folosindu-se de un pretext convenabil lor”. Liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, a anunțat că relația cu PNL va fi „evaluată”. Legea merge acum la promulgare — Senatul a fost for decizional — iar odată intrată în vigoare, ANI poate deschide un dosar de incompatibilitate împotriva lui Fritz. Procesul durează, de regulă, câteva luni, dar capătul lui poate fi pierderea mandatului de primar al celui mai mare oraș din vestul țării. Miza reală e, însă, mai largă: o lege construită împotriva unui om, validată constituțional cu retroactivitate, creează un precedent. Data viitoare, ținta poate fi altcineva — iar instrumentul va fi deja testat.