Guvernul anunță o schimbare majoră în politica fiscală: de la 1 ianuarie 2027, impozitul minim pe cifra de afaceri va dispărea. Premierul Luca Niculescu prezintă aceasta ca piesa centrală a unui plan de relansare economică în valoare de miliarde de lei, destinat să stimuleze creșterea și investițiile interne.
Decizia vine într-un moment în care companiile mici și mijlocii se plâng de povara birocratică și fiscală. Eliminarea impozitului minim ar trebui să reducă plecările companiilor din țară și să favorizeze apariția de noi afaceri, în special în segmentul întreprinderilor de pică și medie mărime, considerate coloana vertebrală a unei economii sănătoase.
De ce era impozitul minim atât de criticat de către companii
Impozitul minim pe cifra de afaceri a fost o obligație fiscală pentru companiile care, deși raportau venituri, plăteau impozite prea mici conform sistemului standard. Scopul inițial era să prevină evaziunea și să asigure o bază de venit pentru stat, dar în practică, măsura s-a transformat în povară pentru mici și mijlocii întreprinderi, în special pentru cele aflate în faze timpurii de dezvoltare sau cu marje de profit înguste.
Numeroase companii au declarat că acest impozit le-a forțat fie să majoreze nejustificat prețurile pentru clienți, fie să-și reducă semnificativ activitățile. În cazurile extreme, impozitul minim a contribuit la închiderea unor afaceri care altfel ar fi fost viabile. Oamenii de afaceri au criticat în repetate rânduri rigiditatea acestei măsuri, care nu ținea cont de ciclurile economice normale sau de pierderi temporare. Guvernul recunoaște această problemă și vede în eliminare o cale de dezblocaj financiar real.
Planul mai larg de relansare și aderarea la OCDE
Măsura de eliminare a impozitului minim nu stă singură. Aceasta face parte dintr-un plan mai amplu de relansare economică pe care Guvernul Niculescu îl implementează de la 1 ianuarie 2027. Planul include măsuri specifice pentru întreprinderile mici și mijlocii, precum și reorientări ale fondurilor către Banca de Investiții și Dezvoltare, o instituție specializată în sprijinul financiar al economiei românești.
Premierul s-a arătat optimist cu privire la perspectivele de creștere economică ale României în 2027, iar acest optimism se conectează la o altă miză strategică: aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Conform unui raport preliminar al Băncii Naționale, intrarea României în această organizație ar putea genera o creștere suplimentară a Produsului Intern Brut (PIB) între 0,8 și 1% anual. Pentru o economie de dimensiunea României, acest surplus se traduce în zeci de miliarde de lei pe an. Istoric, toate țările care s-au alăturat OCDE au experimentat o relansare economică notabilă.
Efectele pe piața muncii și riscurile unei astfel de tranziții
Eliminarea impozitului minim are implicații directe asupra piței muncii și competitivității României la nivel regional. Pentru companiile care astăzi funcționează la limita rentabilității din cauza acestui impozit, măsura poate fi diferența dintre a angaja și a concedia. Aceasta devine și mai relevantă având în vedere că piața muncii din România se confruntă cu deficit cronic de oameni – mai ales în sectoare cu calificare medie și înaltă.
Efectul estimat de Guvern este o creștere atât a numărului de companii noi, cât și a durabilității celor existente. Cu toate acestea, criticii ridică întrebări legitime despre cum va compensa statul reducerea acestui venit fiscal. Răspunsul oficial este că o economie mai puternică și mai dinamică va genera mai mult venit din alte impozite decât pierde din eliminarea acestei obligații. E o pariere pe efectul de multiplicare economică, o strategie care a funcționat în alte țări, dar care nu garantează succes automat.
Calendarul e clar: schimbarea intră în vigoare la 1 ianuarie 2027. Următoarele luni vor fi decisive pentru a vedea cum reacționează piața la perspective acestei schimbări, iar dacă aderarea la OCDE se concretizează în perioada estimată, efectele psihologice asupra investitorilor ar putea fi semnificative. Măsura nu rezolvă toate problemele economiei românești, dar semnalul pe care Guvernul îl trimite este direct: România e deschisă pentru afaceri.