Instanța de la Sibiu a decis că statul român câștigă și cea de-a doua jumătate a unui imobil din centrul orașului, estimat între 450.000 și 550.000 de euro. Clădirea a fost revendicată de familiile Iohannis și Baștea pe baza unui certificat de moștenitor pe care judecătorii l-au considerat nevalid. Dosarul nu e închis, dar statul a câștigat bătălia principală.
Nu e pentru prima oară când numele fostului președinte Klaus Iohannis apare într-un litigiu imobiliar. Cazul clădirii de pe strada Nicolae Bălcescu din Sibiu a alimentat ani de zile discuții în spațiul public, iar acum a ajuns la un punct de cotitură real. Prin hotărârea Tribunalului Sibiu, dreptul de proprietate al soților Iohannis pentru cota vizată a fost radiat, iar statul român a fost înscris ca proprietar. Practic, prin această decizie, autoritățile se apropie de preluarea completă a imobilului. Strada Nicolae Bălcescu e una dintre cele mai căutate adrese comerciale din Sibiu, unde prețurile pe metru pătrat pot ajunge la câteva mii de euro. Nu e o proprietate oarecare.
Cum a ajuns imobilul din Sibiu în proprietate privată
Litigiul a pornit după ce două familii — Iohannis și Baștea — au revendicat imobilul, invocând un certificat de moștenitor. Statul a contestat validitatea acestui document, susținând că actul ar fi fost fals. Judecătorii au acceptat argumentele autorităților și au dispus radierea dreptului de proprietate al soților Iohannis pentru cota aflată în litigiu. Aceasta e a doua jumătate a clădirii care intră astfel în patrimoniul statului — prima parte fusese câștigată anterior.
Detaliul care schimbă tot: odată cu preluarea completă a imobilului, statul poate decide dacă îl vinde sau îl închiriază, recuperând o parte din prejudiciul invocat în instanță. ANAF și Direcția Regională a Finanțelor Publice Brașov nu vor doar clădirea — vor și chirii neîncasate de-a lungul anilor, plus despăgubiri pentru lipsa de folosință a imobilului în perioada disputată. Autoritățile susțin că fostul președinte nu a achitat voluntar sumele stabilite de instanță, motiv pentru care statul a deschis o acțiune separată prin care cere obligarea lui Klaus Iohannis la plata acestora.
Sechestrul respins și bătălia de la Curtea de Apel Alba
Există un dosar paralel care merită urmărit. Direcția Regională a Finanțelor Publice Brașov a cerut instituirea unui sechestru asigurător asupra bunurilor familiei Iohannis — o măsură prin care statul ar fi blocat alte active, ca garanție că va putea recupera banii. Cererea a fost respinsă la primul termen. ANAF a formulat apel, iar dosarul urmează să fie analizat de Curtea de Apel Alba. O decizie favorabilă acolo ar putea bloca bunuri ale foștilor proprietari până la soluționarea definitivă a cauzei principale.
Hotărârea Tribunalului Sibiu privind imobilul nu e nici ea definitivă — poate fi atacată cu apel, iar până la o decizie irevocabilă, transferul efectiv al proprietății rămâne suspendat juridic. Procedurile de acest tip au un istoric lung în România. Nu e prima situație în care un litigiu imobiliar cu miză mare se prelungește prin mai multe grade de jurisdicție, ani buni.
Ce înseamnă dosarul Iohannis dincolo de imobilul din Sibiu
Din perspectivă practică, cazul nu e unul pur imobiliar. E un test despre cât de eficient funcționează mecanismele prin care statul român recuperează bunuri sau despăgubiri după ce câștigă în instanță. Câștigarea unui proces e un lucru; punerea efectivă în executare a hotărârii, altul. ANAF are un istoric complicat în privința executărilor silite în dosare cu rezonanță publică — nu din lipsă de instrumente juridice, ci din cauza lungimii procedurilor și a posibilităților de contestare la fiecare pas.
1
2
3
4Curtea de Apel Alba urmează să se pronunțe asupra apelului privind sechestrul asigurător. Dacă niciun apel nu suspendă executarea hotărârii principale, autoritățile pot demara procedurile de preluare efectivă a imobilului din centrul Sibiului. Dosarul va mai dura — dar direcția pe care o arată hotărârile succesive e clară, iar asta e o noutate față de anii în care litigiul părea blocat fără ieșire.