Guvernul Luca Niculescu se apropie de învestitură, după ce toți miniștrii desemnați au trecut de votul comisiilor parlamentare. Marți, Parlamentul României va decide soarta executivului într-un scrutin care promite să fie tensionat, având în vedere că formațiunea are o majoritate parlamentară fragilă și depinde de.
Situația politică a țării a fost marcată de instabilitate de cinci luni, din momentul în care moțiunea de cenzură din mai a prăbușit guvernul anterior. Cu Luca Niculescu propus pentru funcția de prim-ministru, parlamentarii se pregătesc să pună capăt acestei perioade de criză guvernamentală, deși semnele de întrebare rămân asupra capacității noului executiv de a funcționa efectiv cu o majoritate atât de limitată.
Calculele politice din spatele acestui vot reflectă negocierile intense din ultima săptămână. UDMR, condusă de Kelemen Hunor, a ajuns la un acord politic cu echipa Niculescu și va oferi sprijin pentru învestitură, deși va rămâne în opoziție. Hunor a subliniat că decizia vine din responsabilitate față de țară, cu toate că nu face parte din coaliție. „Prin acest vot de învestitură doar criza guvernamentală declanșată în luna mai ia sfârșit. Celelalte crize rămân”, a declarat el în plenul Parlamentului.
Preocupările liderului UDMR reflectă realitatea politică: chiar dacă guvernul va fi investit, România continuă să se confrunte cu criza bugetară, dificultăți economice și presiuni sociale din ce în ce mai acute. Hunor a evocat explicit cele trei probleme majore care vor greva activitatea executivului: stabilitatea financiară, economia fragilă și tensiunile sociale. Mesajul UDMR era clar – gruparea minoritară sprijinește formarea guvernului, dar va negocia punctual pe fiecare lege, pe fiecare ordonanță și pe politicile majore.
Acordul UDMR deschide perspectiva unui guvern care va funcționa doar cu dialog politic constant. Hunor a avertizat implicit asupra riscului unui viitor instabil: „România nu ar trebui să încerce nici măcar o zi de aventură dincolo de graniţele dialogului politic”. Aceasta înseamnă că guvernul Niculescu va depinde de negocieri continue cu o opoziție care, formal, nu acceptă postul de ministru, dar nici nu respinge responsabilitatea de a susține măsuri concrete.
Opoziția vie și fermă vine din partea USR. Deputatul Radu Miruță a atacat direct planurile executivului, focalizând pe ceea ce vede drept cea mai mare amenințare: „pesedizarea instituțiilor statului”. Crítica USR nu era doar nominală – a prins în țintă o temere reală a unei părți din electorat, aceea că un executiv condus de Luca Niculescu, cu implicări ale PSD în structurile administrative, va perpetua modelul de guvernare care a dominat România din 1990 până în zilele noastre.
Miruță a folosit cifrele pentru a construi argumentul: 18 participări în guverne, 11 prim-miniștri din același partid, iar rezultatele – cinci milioane de români plecați din țară, fabrici închise. Acuzațiile se extinzeau la nivelul moral – lideri ai PSD prinși cu bani în portbagaje, miniștri care folosesc avioane private. Era o critică duă și calculată, menită să pună sub semnul întrebării legitimitatea oricărui proiect care implică vreun fel de participare pesedistă.
USR a profitat de această ocazie pentru a-și promova propria imagine de reformă. Miruță a evocat realizări în câteva luni: cinci fabrici readuse la viață, program de înzestrare a armatei cu șapte mii de militari noi, indicatori de performanță în companiile de stat. Mesajul era evident – o administrație altfel decât cea pesedistă e posibilă, și USR a dovedit-o.
Investitura guvernului Niculescu programată pentru marți va marca tehnic sfârșitul crizei declanșate de moțiunea de cenzură. Parlamentul se va reuni în sesiune comună pentru a vota noua echipă de miniștri, iar cu sprijinul UDMR și posibil alte partide mici, calculele arată o majoritate strânsă dar viabilă.
Ceea ce nu se va termina cu investitura sunt provocările pe care Kelemen Hunor le-a enumerat explicit. Criza bugetară e imediată – România trebuie să finalizeze rectificarea bugetară și să asigure fonduri pentru sectoare critice. Criza economică e structurală – inflația, datoriile statului, competitivitatea industriei. Și criza socială e doar la început – pensii mici, salarii stagnante, servicii publice subfinanțate.
Guvernul va funcționa sub supraveghere constantă. UDMR a anunțat că va dialoga pe fiecare inițiativă legislativă, ceea ce înseamnă veto-uri potențiale dacă executivul depășește limitele acordului. USR va rămâne în opoziție agresivă, atacând fiecare decizie care ține de recompoziția instituțiilor sau de politicile care ar putea favoriza PSD. Iar cetățenii, obișnuiți cu instabilitate politică, vor urmări cum se descurcă noua administrație în față unei sarcini foarte concrete: cum se poate guverna România atunci când majoritatea parlamentară e doar nominală, iar societatea așteaptă soluții, nu doar teatru politic.
Vineri, 25 octombrie, va fi ultima zi pentru depunerea jurământului noului executiv și pentru preluarea efectivă a funcțiilor. Ziua de marți va spune dacă guvernul Niculescu reușește să se instituționalizeze, dar ceea ce e sigur e că perioada de criză guvernamentală nu va fi urmat de o perioadă de stabilitate – ci de o alta, mai subterană, unde fiecare decizie va trebui negociată cu un Parlament fragmentat și cu o societate care a pierdut încredere în politicieni.