233 de voturi. Atât are nevoie PSD ca să învestească un nou Guvern, și atât nu are, deocamdată. Sorin Grindeanu a recunoscut public că negocierile nu s-au încheiat și că data de 1 septembrie devine noul orizont în care lucrurile ar putea prinde formă.
Nu e prima dată când termenul se mută. Anterior, Grindeanu avansase 15 august ca posibil moment pentru o nouă nominalizare de premier. Recunoaște acum că a fost optimist.
Vara e complicată pentru matematica parlamentară
România se află din nou în situația unei crize instituționale prelungite, fără Guvern învestit cu majoritate solidă. Iar vara, ironic, complică și mai mult lucrurile. Pentru învestirea unui Executiv nu e suficient să ai voturile pe hârtie — ai nevoie de parlamentari prezenți fizic în sală. Mulți dintre ei sunt în concediu, ceea ce face cvorum-ul dificil de întrunit.
Grindeanu a explicat tocmai asta: vacanța parlamentară reduce numărul celor aflați efectiv la București și, implicit, marja de manevră a oricărei formule care încearcă să strângă minimum 233 de voturi. Acesta nu e un detaliu tehnic minor. Un Guvern învestit cu o majoritate fragilă, strânsă la limită, e un Guvern care poate cădea la primul vot important din Parlament. România a mai trecut prin asta, și nu de puține ori.
PSD negociază fără să aibă majoritate conturată
„În jurul datei de 1 septembrie, probabil, lucrurile vor fi mai clare”, a declarat Grindeanu. Formularea e deliberat elastică, și asta spune ceva. PSD negociază în continuare, caută parteneri, dar nu a confirmat o formulă de coaliție stabilă. Liderul PSD a vorbit despre variante care ar putea trece la limită de Parlament — ceea ce înseamnă, tradus, că o majoritate confortabilă nu există acum pe masă. Se caută sprijin vot cu vot, formație cu formație.
Aici intervine partea importantă: un Guvern care intră la vot fără să știe sigur că trece nu e doar un risc politic pentru PSD. E un risc pentru funcționarea statului. România are nevoie de un Executiv cu puteri depline pentru a lua decizii bugetare, pentru a negocia cu instituțiile europene și pentru a gestiona cheltuielile publice aflate deja sub presiune. Fiecare săptămână de incertitudine are un cost, chiar dacă nu apare în niciun comunicat de presă.
Septembrie, luna în care România ar putea sau nu să aibă Guvern
Dacă negocierile merg bine, PSD ar putea prezenta o formulă de premier și o componență de cabinet imediat după reluarea activității parlamentare, la începutul lui septembrie. Procedura e clară: Președintele României desemnează un candidat la funcția de premier, acesta prezintă programul de guvernare și lista miniștrilor în fața Parlamentului, iar votul de învestire trebuie obținut în plen, cu 233 de voturi favorabile din totalul de 465 de parlamentari. Dacă voturile nu sunt acolo, Guvernul pică, iar criza se prelungește cu un nou termen, a treia sau a patra oară.
Data de 1 septembrie nu e o promisiune. E un termen de verificare. Dacă negocierile nu produc un acord până atunci, devine clar că România intră în toamnă fără un Executiv stabil, ceea ce pune presiune suplimentară pe toate deciziile legate de bugetul anului următor — proces care, în mod normal, ar trebui să fie deja în desfășurare. Calendarul politic nu mai are mult spațiu de manevră.
