Tot mai multe studii arată că grădinăritul face bine oamenilor. Pentru cei care au avut vreodată grijă de o plantă, de la un simplu cactus până la o grădină întreagă, sentimentul este cunoscut. Lucrul cu pământul liniștește, reduce stresul și schimbă starea de spirit. Acum, oamenii de știință vor să demonstreze științific cât de mult ajută grădinăritul și în ce fel poate influența sănătatea.
Jill Litt, profesor de ecologie la Universitatea Colorado Boulder, studiază de ani buni efectele benefice ale plantelor asupra oamenilor. Ea spune că, indiferent de țară sau cultură, oamenii mărturisesc același lucru. Grija pentru plante îi face să se simtă mai bine și le aduce un echilibru greu de obținut prin alte mijloace.
Pentru prima dată, cercetătorii vor să măsoare aceste efecte în mod concret. Vor să afle cum se schimbă sănătatea fizică și mentală atunci când oamenii lucrează efectiv în grădină. Proiectul are un buget de 950.000 de dolari, durează trei ani și include 312 participanți. O parte dintre ei vor lucra într-unul dintre grădinile comunitare din Denver, iar ceilalți vor rămâne în grupul de control. La anul, rolurile se vor inversa.
Participanții vor fi monitorizați constant. Se va urmări greutatea, nivelul de activitate fizică, calitatea somnului, stările de stres și anxietate. Cercetătorii vor să vadă dacă îngrijirea plantelor poate reduce riscul bolilor metabolice, al depresiei și chiar al unor forme de cancer. Studiile anterioare au arătat deja că oamenii care grădinăresc mănâncă mai multe legume și fructe și au un indice de masă corporală mai mic. Diferențele sunt vizibile. Grădinarii raportează, în medie, doar 2,6 zile pe lună în care se simt rău fizic sau psihic. Cei care nu grădinăresc ajung la peste 6 zile.
O echipă de la Universitatea California din San Diego face în paralel alte teste. Microbiologul Rob Knight studiază impactul contactului cu solul asupra organismului. Rezultatele sunt surprinzătoare. În timp ce mulți cred că pământul poate provoca infecții, datele arată că solul sănătos, bogat în microorganisme, poate întări flora intestinală și reduce inflamațiile. Expunerea moderată la microbii din sol ar putea fi un factor important în starea generală de bine a grădinarilor.
Cercetătorii vor să afle mecanismul exact. Lucrul cu plantele te pune în mișcare, reduce stresul, aduce rutină și oferă satisfacție personală. Contactul cu solul poate influența imunitatea. Consumul de legume cultivate chiar de tine îmbunătățește alimentația. Toate aceste elemente pot forma un „tratament” real pentru sănătate, fără pastile și fără costuri.
Jill Litt speră ca rezultatele să convingă autoritățile că grădinile comunitare sunt mai mult decât un hobby. Ar putea fi o formă de prevenție accesibilă, utilă și necesară în orașele moderne. Investiția în spații verzi ar deveni, în acest fel, o investiție directă în sănătatea publică.
În ultimii ani, tot mai multe universități și institute de cercetare au analizat modul în care grădinăritul influențează corpul și mintea. Există mai multe direcții de interes care completează experimentul cercetătorilor americani și arată că această activitate aparent simplă are efecte mult mai profunde.
Cercetări făcute în Marea Britanie arată că grădinarii amatori petrec în medie 90 de minute în aer liber în zilele în care se ocupă de plante. Timpul petrecut în natură scade nivelul cortizolului, un hormon al stresului care, în concentrații ridicate, afectează somnul, digestia și imunitatea. În același timp, expunerea moderată la soare ajută organismul să producă vitamina D, esențială pentru oase, mușchi și sistemul imunitar.
Specialiștii în psihologie explică și beneficiile mentale ale grădinăritului. Există o legătură directă între rutina grădinăritului și reducerea anxietății. Activitățile repetitive, precum plivitul, plantatul sau udatul, calmează sistemul nervos și reduc ritmul alert al gândurilor. De aceea este considerat de mulți o formă de „meditație activă”. Mai mult, grădinăritul îți oferă un rezultat vizibil al muncii tale. Chiar și o singură floare care se deschide sau un fir de roșii care prinde rod creează un sentiment de reușită care îți îmbunătățește starea de spirit.
Pe lângă efectele psihologice, grădinăritul are și un impact fizic direct. Chiar dacă nu pare o activitate solicitantă, implică mișcări variate: ghemuiri, aplecări, ridicări, mers, cărat. Aproximativ 30 de minute de lucru în grădină pot arde între 150 și 250 de calorii, în funcție de efort. De aceea este considerat de specialiști o formă blândă, dar eficientă de activitate fizică, mai ales pentru persoanele care nu pot face sport intens.
Există și beneficii sociale. Grădinile comunitare, așa cum studiază echipa din Denver, îi scot pe oameni din izolare. Interacțiunile regulate cu alți membri ai comunității reduc sentimentul de singurătate, un factor tot mai des întâlnit și asociat cu boli cardiovasculare, depresie și declin cognitiv. În multe orașe din Europa, grădinile urbane au început să fie folosite ca proiecte de incluziune socială pentru vârstnici, persoane vulnerabile sau copii din medii defavorizate.
Un alt domeniu de interes este legat de flora microbiană. Microbiologii au observat că solul sănătos conține bacterii care pot stimula sistemul imunitar. Una dintre cele mai cercetate este Mycobacterium vaccae, o bacterie naturală din pământ care poate crește nivelul de serotonină. Aceasta ar putea explica de ce mulți grădinari simt o stare de calm și energie imediat după o sesiune de lucru în grădină.
În ultimii ani, terapeuții au început să folosească grădinăritul ca formă de recuperare pentru pacienți cu anxietate, depresie sau probleme de traumă. Terapia horticolă este folosită deja în spitale, centre pentru vârstnici și școli. Pacienții care participă la astfel de programe arată o reducere vizibilă a durerii, o mobilitate mai bună și un nivel mai scăzut de stres.
Toate aceste date completează imaginea experimentului american. Grădinăritul nu este doar o activitate de weekend, ci un mod real și accesibil de a îmbunătăți sănătatea fizică, mentală și socială. Cercetările care apar tot mai des în lume arată că beneficiile sunt mult mai mari decât se credea. Pentru mulți oameni, grădina devine un spațiu de echilibru, lucru care poate face diferența într-o viață tot mai agitată.
Dacă experimentul va demonstra această legătură, grădinăritul ar putea deveni în viitor o recomandare medicală, cu efecte reale asupra vieții de zi cu zi. Până atunci, cei care sapă, udă și îngrijesc plantele pot confirma foarte simplu: grădina nu face bine doar solului, ci și omului.