Siegfried Mureșan s-a întâlnit vineri, 25 septembrie, cu președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni pentru a prezenta lista miniștrilor din viitorul Cabinet, dacă va fi investit în funcție.
Decizia lui Mureșan de a merge la vot, indiferent de o majoritate incertă, reprezintă o strategie de a pune presiune pe parlamentarii care nu s-au angajat public. Conform calculelor lui Kelemen Hunor, liderul UDMR, coalița PNL-USR-UDMR strânge doar 171 de voturi din cele 233 necesare pentru investitura. PSD și AUR au anunțat deschis că nu vor susține guvernul, ceea ce lasă Mureșan să se bazeze pe voturile independenților și pe parlamentarii care ar putea desertat din alte grupuri. Hunor a estimat că, chiar și în scenariul cel mai favorabil, adunând toți deputații care au plecat din alte partide, se poate ajunge la aproximativ 208 voturi, cu 25 mai puțin decât pragul obligatoriu.
Negocierile pentru distribuția ministerelor au fost tensionate, mai ales între PNL și UDMR. Aceste discuții au durat câteva zile, iar la un moment dat părea imposibil să ajungă la un acord care să satisfacă toți partenerii. Ștacheta era ridicată: fiecare partid dorea să-și asigure ministerele-cheie, care aduc putere și influență, iar compromisurile nu veneau ușor. USR, în particular, dorea Ministerul Justiției, dar Hunor s-a opus categoric, forțând alegerea unui independent pentru acest portofoliu sensibil.
Acordul final prevede o distribuție care reflectă ponderea politică a fiecărui partid. PNL, cea mai mare formațiune din coaliție, va controla șapte ministere, inclusiv forțele de ordine, finanțele și educația. Alexandru Nazare va conduce Ministerul Finanțelor, Mircea Abrudean va prelua Afacerile Interne, iar Raluca Turcan va fi responsabilă de Muncă. Educația, sector critic după ani de reforme incomplete, va fi condusă de Mihai Dimian. Oana Gheorghiu preia Sănătatea, Dragoș Pîslaru se va ocupa de investițiile europene, iar Sebastian Burduja va gestiona energia—o poziție particulară în contextul tranziției către surse regenerabile.
USR obține cinci ministere și reușește să-și păstreze oamenii care sunt deja în funcție sub guvernul Bolojan. Cătălin Drulă va rămâne la Transporturi, sector în care a lansat mai multe inițiative de modernizare a infrastructurii. Diana Buzoianu va continua la Mediu, Irineu Darău va conduce Economia, iar Oana Țoiu va prelua Afacerile Externe. Cea de-a cincea pozițe este Radu Miruță la Apărare—o alegere care marchează seriozitate într-un moment când geopolitica regională rămâne volatilă.
UDMR primește trei ministere, consolidând prezența minorități maghiare în administrația centrală. Tanczos Barna va fi ministrul Agriculturii, Cseke Attila va gestiona Dezvoltarea, iar Ötvös Koppány va fi responsabil de Cultură. Aceste departamente nu sunt marginale, iar distribuția lor reflectă echilibrul politic pe care UDMR a reușit să-l menține în ultimii ani.
Ministerul Justiției a fost punctul de fricțiune principal. După ce USR a insistat să-l preia și UDMR s-a opus, coaliția a optat pentru o soluție de compromis: numirea unei independente, fosta judecătoare Andrea Chiș. Această alegere semnalizează voința de a aduce o persoană cu experiență juridică reală în fruntea unui minister care a fost în turbulență. Justiția rămâne una din zonele în care orice greșeală de personal poate genera consecințe politice majore.
Bureul Politic al PNL s-a reunit în aceeași zi pentru a vota confirmarea acestei liste. Întrucât premierul provine din rândurile PNL, iar partidul are cea mai mare pondere, voința sa asupra numirilor era determinantă. Votul intern a fost o formalitate, dar o formalitate semnificativă—o dată cu aprobarea, PNL se angaja oficial în susținerea acestei formule și accepta să-și asume responsabilitatea pentru rezultatele unui guvern cu majoritate riscantă.
Perspective reale pentru viitor depind de comportamentul parlamentarilor din afara coaliției declarate. Dacă Mureșan nu reușește să strângă suficiente voturi la Parlament, guvernul va cădea la naștere, iar România va intra în o nouă fază de blocaj institutional. Dacă totuși reușește să treacă, va trebui să navigheze cu o majoritate extrem de fragilă, în care fiecare deputat independent devine de facto co-decident la fiecare vot important. Investitura va fi urmărită cu atenție nu doar de politicieni, ci și de piețele financiare și de creditorii internaționali ai României, care au nevoie de stabilitate pentru continuarea fluxurilor de finanțare pe termen mediu și lung.