Gard viu imposibil de trecut! Cum să crești un zid natural din glădiță fără bătăi de cap

Cultivarea gladitei

…sunt unii care sar gardul. Iar atunci cand e inchisa, cei mai multi sar gardul. Asa ca in postarea de azi am sa ma ocup de … garduri! (Oarecum si afectat de faptul ca unii mi-au sarit gardul in curte cu mana goala, si in afara curtii cu carca plina – din pacate nu de ciomage). Deci nu orice fel de gard, ci unul viu. Unul care poate fi sarit, dar care se va face simtit in … pielea celui care-l sare. Este vorba despre un gard viu facut din gladita (aka salcam boieresc, aka…).

Acum ca am vazut care este subiectul, sa trecem la partea de CUM.

Pai, prima si cea mai simpla varianta este aceea de a cumpara puietul si de a-l planta pe locul dorit. Ca o paranteza, banuiesc ca v-ati prins deja ca nu sunt adeptul sportului de a cumpara una alta si ca prefer sa mi le fac singur (cand muncesti 10 -11 ore pe zi pentru bani, nu prea iti vine sa ii arunci pe orice). Distanta de plantare intre puieti poate incepe de la 30 de cm.

Modul de plantare a gardului in sine nu necesita cunostinte extraordinare, dar modul de obtinere a puietului depinde de cateva lucruri.

Deci, daca vreti sa va obtineti proprii puieti de gladita, procedati in felul urmator.

Luati semintele de gladita (iarasi revin la cumparat – le puteti cumpara de pe net, sau le puteti aduna de pe la baza pomilor mai mari – se gasesc in interiorul tecilor – un fel de pastai ceva mai mari si maro), le puneti intr-un recipient cu apa fiarta si le lasati 1 sau 2 zile. Dupa aceasta perioada verificati cate din ele s-au umflat. Exact ca fasolea fiarta. Procentual vor fi putine. Eu am avut un procent de pina la 10%. Luati semintele umflate si le puneti in pamant, de preferat intr-un loc mai protejat. Celelalte seminte le puneti in alta apa fiarta. Inca 24 ore, alte seminte umflate; proces reluat de mai multe ori. Eu cred ca am ajuns la a cincea tura de mutat in apa fiarta. Dupa fiecare tura de pus in apa fiarta am mai obtinut 10 – 15 seminte umflate si numai bune de pus la incoltit. In pozele urmatoare o sa vedeti cum arata samanta plantata la jumatatea lunii ianuarie (la interior, se intelege).

După o discuție avută cu un OM care a îmbătrânit făcând silvicultură am aflat că GLĂDIȚA este din categoria leguminoaselor și că preferă temperaturile ridicate. El spunea că se poate planta prin luna mai direct în sol. Ca un pont, îmi spunea că semințele nu trebuie să le opăresc, ci e mult mai simplu să le așez între două foi de șmirghel și să le frec puțin până se zgârie bine coaja aia a lor. Pe urmă a spus că trebuiesc puse seara într-o farfurie cu apă cam cât să treacă peste ele. Se verifică dimineața prin înțepare cu un bold pentru a vedea care s-au înmuiat. Acelea în care boldul intră ușor sunt bune de plantat.  Pentru gardul viu plantarea se va face pe două rânduri la o distanta de 20 – 25 cm între rânduri, și tot 20 – 25 cm între plante pe rând, plantarea făcându-se intercalat.  Ca pont pentru plantare, după ce se fac șanțurile, se uda bine, se pun semințele pe poziție, apoi se astupa cu un amestec de pământ cu nisip. În felul acesta scade posibilitatea ca pământul de deasupra să se facă scoarță și să nu mai lase apa să pătrundă în el. Mi-a mai spus ca în primul an pomii vor crește până undeva pe la 40 cm, iar în al doilea an se vor duce aproape de 2 metri.

Când o să-l mai prind la o discuție am să îl întreb și despre cum și când se tunde gardul. Până atunci am să vă arăt căteva poze cu pomișorii plantați de mine.