În ultimele luni, subiectul plății pentru apa meteorică – cunoscută popular drept „apa de ploaie” – a revenit în atenția publicului, stârnind dezbateri aprinse în rândul consumatorilor. Mulți se întreabă de ce ar trebui să plătească pentru ceva care cade gratuit din cer. Răspunsul oficial al operatorilor de apă este însă unul complex și ține de infrastructura care asigură colectarea, transportul și epurarea apelor provenite din precipitații.
În județul Buzău, singurele localități unde se facturează apa meteorică sunt municipiile Buzău și Râmnicu Sărat, deoarece doar acolo există rețele unitare de canalizare care preiau atât apele menajere, cât și cele meteorice. În restul comunelor din aria de operare a Companiei de Apă Buzău, serviciul nu este prestat, motiv pentru care nu se percepe niciun cost suplimentar. Motivul este simplu: în lipsa unei rețele de canalizare, apa de ploaie nu ajunge la stațiile de epurare și, prin urmare, nu există cheltuieli asociate.
Conform datelor furnizate de operatorul regional, în primele șase luni ale anului 2025, în municipiul Buzău a fost facturată o cantitate totală de aproximativ 94.000 de metri cubi de apă meteorică, în timp ce la Râmnicu Sărat s-au emis facturi pentru circa 46.600 de metri cubi. Valorile facturilor variază considerabil, de la câțiva bani în lunile cu precipitații reduse până la peste 300 de lei, în cazul proprietăților cu suprafețe mari de pe care apa pluvială este direcționată către rețeaua de canalizare. Cea mai mare sumă achitată în prima jumătate a anului a fost de 313,78 lei, aferentă unei gospodării cu 420 de metri pătrați de suprafață construită, în luna iunie – cea mai ploioasă din perioada analizată.
Cum se calculează însă aceste sume? Metodologia este clară: se ia în considerare cantitatea specifică de precipitații comunicată lunar de Autoritatea Națională de Meteorologie, suprafața declarată de utilizator și un coeficient de scurgere, standardizat la 0,70 pentru gospodării și persoane juridice. Rezultatul obținut reprezintă volumul de apă meteorică ce se consideră că ajunge în canalizare și este facturat la tariful în vigoare. În 2025, acesta este de 6,95 lei pe metru cub, fără TVA, respectiv 7,58 lei cu TVA. Pentru comparație, în 2020 tariful era de 3,85 lei, ceea ce înseamnă că în cinci ani costul aproape s-a dublat, pe fondul scumpirii energiei, materialelor și a investițiilor în infrastructură.
În ceea ce privește impactul asupra populației, compania precizează că, în medie, un apartament plătește pentru 8-9 metri cubi de apă meteorică pe an, în timp ce o gospodărie individuală ajunge la 20-25 de metri cubi, în funcție de suprafața declarată. Diferențele majore apar însă la proprietățile mari, unde notele de plată pot urca spectaculos în lunile ploioase.
Reprezentanții operatorului subliniază că nu este vorba despre o „taxă pe ploaie”, așa cum este adesea denumită în spațiul public, ci despre contravaloarea unui serviciu real. Apa meteorică preluată de sistemul de canalizare parcurge același traseu ca și apele uzate menajere: este transportată prin rețea și ajunge la stația de epurare, unde este tratată înainte de a fi deversată în emisar. Toate aceste operațiuni implică costuri semnificative, de la întreținerea conductelor și curățarea gurilor de scurgere, până la energia electrică necesară pompelor, salariile personalului și contribuțiile plătite către Administrația Națională Apele Române.
În timp ce pentru mulți clienți suma achitată este nesemnificativă, există situații în care costurile cresc substanțial, mai ales în perioadele cu precipitații abundente. Cea mai mică factură înregistrată la Buzău, în luna februarie 2025, a fost de doar 0,02 lei, corespunzătoare unei cantități infime de 0,003 metri cubi, în timp ce la același abonat, în iunie, s-a ajuns la 41,42 metri cubi, adică peste 300 de lei. Această diferență arată clar cât de mult influențează vremea valoarea facturii.
Pentru moment, sistemul rămâne în vigoare doar în municipii, acolo unde infrastructura permite colectarea și epurarea apelor meteorice. În mediul rural, unde nu există canalizare sau unde utilizatorii nu sunt racordați, serviciul nu se facturează. Totuși, având în vedere că investițiile în extinderea rețelei continuă, este posibil ca, în anii următori, tot mai mulți locuitori din comune să fie facturați pentru apa de ploaie.
Dezbaterea rămâne deschisă: este această plată justificată sau ar trebui să fie eliminată? Operatorii susțin că serviciul este indispensabil pentru funcționarea corectă a sistemului de canalizare și pentru protejarea mediului. De cealaltă parte, consumatorii privesc cu scepticism o cheltuială suplimentară, mai ales într-un context economic dificil. Cert este că, până la apariția unor soluții alternative, factura pentru apa meteorică va continua să fie parte din viața urbană – iar în lunile ploioase, un motiv în plus să ne uităm cu mai multă atenție la prognoza meteo.