O dronă rusească a explodat pe teritoriul Republicii Moldova în noaptea de 30 septembrie spre 1 octombrie, la aproximativ 50 de kilometri de Chișinău, într-o zonă rurală din raionul Orhei. Deflagrația a creat o groapă cu diametrul de jumătate de metru și adâncimea de 30 de centimetri.
Specialiștii de la Secția tehnico-explozivă a Poliției Republicii Moldova au identificat că aeronava era de tip Geran, un model echipat cu motor turboreactiv și folosit frecvent în operațiunile militare actuale. Expertiza preliminară a indicat că drona a pătruns în spațiul aerian moldav cu mare probabilitate ca urmare a unui atac lansat de Rusia asupra Ucrainei, trecând sau derivând din ruta inițială către teritoriul vecin. Locul prăbușirii, lângă traseul Ivancea-Brănești, se situează la o distanță relativ mică de localități populate.
Acest caz nu a fost izolat. La o zi înainte, pe 30 septembrie, în jurul orei 05:43, o altă dronă a intrat în spațiul aerian moldav și s-a prăbușit lângă satul Hîrbovăț din raionul Anenii Noi. Și în acel caz, deflagrația nu a lăsat victime, iar investigațiile au arătat că aparatul provenea din același context de operațiuni militare regionale. Succesiunea rapidă a acestor două incidente a alarmat autoritățile din Chișinău și a ridicat întrebări cu privire la frecvența și natura riscului pus de activitățile militare desfășurate la graniță.
Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova, a reacționat oficial la cel de-al doilea incident printr-o declarație în care și-a exprimat preocuparea fără echivoc. „Condamnăm categoric și vom continua să condamnăm de fiecare dată survolarea ilegală a spațiului nostru aerian. Nu putem și nu trebuie să normalizăm asemenea incidente, mai ales atunci când ele se produc tot mai aproape de localitățile noastre și de oameni”, a spus Grosu, semnalând o escaladare a amenințării percepute.
Declarația liderului parlamentar republican reflect frustrarea unei țări mici din vecinătatea unui conflict regional major, unde chiar și o derivație accidentală de la o misiune militară poate provoca consecințe. Faptul că ambele aparate au fost identificate ca fiind de tip Geran — model de dronă-kamikaze — amplifică inquietudine, deoarece aceste aeronave sunt proiectate să detoneze la impact, nu doar să se defecteze în zbor.
Investigațiile autorităților moldave au continuat pe ambele scene. Poliția a asigurat cercetarea locului și colectarea de probe, incluzând fragmente și date ce puteau fi recuperate din epavele exploziilor. Aceste investigații sunt importante pentru înregistrare și pentru a stabili parametrii exacti ai incidentelor — informații ce pot fi folosite în future comunicări cu autoritățile internaționale și cu țara vecină.
Républica Moldova, deși nu e parte a conflictului din Ucraina, s-a găsit mereu în poziția dificilă a unui stat vecin unui teatru de operațiuni intense. Spațiul aerian moldav, în special în regiunea de nord și est, a fost traversat de drone și alte aparate militare în numeroase rânduri din martie 2022 încoace. Unele au fost doborâte, altele au deversat armament, iar unele au derivat sau s-au defectat exact cum s-a întâmplat în aceste două cazuri recente.
Norma internațională prevede că statele trebuie să investigheze orice intruziuni în spațiul aerian și să se consulte cu vecinii. Autoritățile din Moldova au expus public aceste informații pentru a documenta incidentul și pentru a-și exercita dreptul de a-și apăra spațiul aerian. Declarațiile oficiale au fost transmise atât mass-mediei cât și probabilelor canale diplomatice.
Ritmul acestor incidente — două în consecutive zile — a generat o alertă crescută. Autoritățile moldave au întărit monitorizarea spațiului aerian, iar anumite măsuri de precauție în localitățile din apropiere au fost luate cu discreție. Civili din zone considerate mai expuse au fost informați despre proceduri de alertă și adapost, deși riscul unei atacuri directe asupra Republicii Moldova rămâne, potrivit evaluărilor oficiale, scăzut.
În paralel, discursul public din Moldova a reflectat o frică latentă privind o posibilă extindere a conflictului. Opoziția politică a criticat, la rândul ei, gestionarea situației de securitate, în timp ce cetățenii din zonele rurale au exprimat neliniște cu privire la siguranța lor. Autoritățile au apelat la calm și la respectarea recomandărilor de siguranță.
Pașii următori includ finalizarea rapoartelor tehnice asupra epavelor, potențiale schimburi de informații cu autoritățile ucrainene și ruse prin intermediari diplomatici, și consolidarea mecanismelor de monitorizare a spațiului aerian. Republica Moldova a reafirmat angajamentul de a nu normaliza aceste incidente și de a menține o poziție fermă în apărarea suveranității sale, în ciuda constrângerilor unei țări mici într-un mediu regional instabil.