Două cutremure au fost înregistrate în regiune în noaptea de 17 spre 18 noiembrie 2026. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului a confirmat un seism de 5,7 grade în zona Vrancea, urmat la scurt timp de un alt seism de 3,9 grade la granița dintre Bulgaria și Grecia.
Cutremurul de 5,7 grade s-a produs în jurul orei 02:48:55, în zona seismică Vrancea din județul Covasna, la o adâncime de 107,1 kilometri. Mișcarea seismului s-a resimțit în mai multe zone ale țării. Conform informațiilor oficiale ale INCDFP, evenimentul a fost clasificat ca semnificativ și a generat apeluri la serviciile de urgență, Direcția pentru Situații de Urgență raportând șapte apeluri la 112 în urma seismului.
Succesiunea rapidă a celor două cutremure
Doar câteva ore mai târziu, la ora 03:16:57, un nou cutremur a fost înregistrat la granița dintre Grecia și Bulgaria. Acest seism a avut magnitudinea de 3,9 grade și s-a produs la o adâncime de 6,2 kilometri, fiind mult mai apropiat de suprafață comparativ cu cel din Vrancea. Localizarea acestuia a fost în apropiere de mai multe localități din regiunea de graniță: 51 de kilometri sud de Asenovgrad, 58 de kilometri sud de Kardzhali, 64 de kilometri sud de Plovdiv, 75 de kilometri sud de Pazardzhik și 83 de kilometri sud de Haskovo.
Succesiunea rapidă a celor două cutremure în intervale scurte a ridicat atenția instituțiilor de monitorizare seismică din regiune. Zona Vrancea este cunoscuta ca una dintre cele mai active regiuni seismice din Europa Centrală, cu o istorie lungă de activitate seismică. Cutremurele în zona de graniță greco-bulgară sunt mai puțin frecvente, dar nu lipsite de precedent.
Cum sunt măsurate și monitorizate cutremurele
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului monitorizează constant activitatea seismică din România și regiunile învecinate. Specialiștii utilizează o rețea densă de seismografe pentru a înregistra mișcările crustei terestre și a determina cu precizie parametrii fiecărui cutremur: magnitudinea, adâncimea și localizarea. Magnitudinea unui cutremur este măsurată pe scara Richter și indică energia eliberată de mișcarea crustei.
Un cutremur de 5,7 grade este considerat semnificativ și poate provoca daune structurale la construcții, în special la clădirile mai vechi sau la cele cu standarde de construcție mai slabe. În comparație, cutremurul de 3,9 grade este moderat și, deși poate fi resimțit de oameni, rareori provoacă pagube importante. Adâncimea seismului influențează și ea impactul asupra suprafeței: cutremurul din Vrancea, la adâncime de peste 100 de kilometri, a fost resimțit pe o arie largă, în timp ce cel de la granița greco-bulgară, fiind la doar 6,2 kilometri adâncime, a fost mult mai localizat.
Măsuri de protecție și monitorizare continuă
Direcția pentru Situații de Urgență a confirmat că în urma cutremurului de 5,7 grade din Vrancea au fost înregistrate șapte apeluri la serviciul de urgență 112. Aceste apeluri au fost probabil efectuate de cetățeni care au simțit mișcarea și doreau să raporteze sau să ceară asistență. Nu au fost raportate pagube majore sau victime în urma acestor cutremure. Cutremurele repetate în interval scurt nu sunt neobișnuite în zone seismice active și pot fi parte din secvența naturală de reglare a tensiunilor în crusta terestră.
Instituțiile de protecție civilă din țară rămân în alertă și continuă monitorizarea activității seismice. Informațiile actualizate privind activitatea seismică sunt disponibile pe site-ul oficial al INCDFP, iar cetățenii sunt sfătuiți să respecte măsurile de siguranță standard în caz de cutremure: să stea departe de ferestre, să se plaseze sub tocurile ușilor sau sub mobilier greu, și să evite utilizarea ascensoarelor imediat după seism.
