Diana Șoșoacă, liderul SOS România și europarlamentar, a fost trimisă în judecată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru două infracțiuni de ultraj.
Conform documentelor de urmărire penală, ceea ce a început ca o misiune de rutină s-a transformat rapid în escaladare verbală și amenințări. Șoșoacă nu doar că a refuzat să primească amenda, dar a manifest și mai grave – agresiune verbală pe moment, apoi amenințări directe transmise online către cei doi polițiști. Procurorul de caz a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate, ceea ce înseamnă că europarlamentara nu se află în custodia autorităților în această fază a procesului.
Incidentul din decembrie și escaladarea verbală
În 15 decembrie 2024, polițiștii de la o secție din București s-au deplasat la locuința Șoșoacei pentru a o informa despre amendă și pentru a o înmâna aceasta. Conform raportului procuratorului, cei doi polițiști și-au declinat calitatea și au explicat motivul prezenței lor. Șoșoacă, descrisă ca fiind în „vădită stare de surescitare”, a întrebat retoric: „Eu sunt europarlamentar. Ce căutați la un europarlamentar acasă?” – o frază care sugera că a invocat rangul său pentru a se sustrage procedurilor de rutină.
Comportamentul a devenit agresiv. Șoșoacă a urmărit polițiștii pe stradă, adresîndu-le expresii jignitoare precum „fir-ar mama lor de scârbe”, „mama voastră de nenorociți ordinari” și „scârbe nenorocite”. Decizia ei de a continua altercația pe cale publică, în fața vecinilor și trecătorilor, transformă incidentul din domeniu privat în spectacol de vioență verbală.
Dar pica din pagubă nici n-a început. După ce polițiștii s-au retras, Șoșoacă nu s-a liniștit – s-a dus direct pe rețelele sociale.
Amenințările transmise în direct pe TikTok și Facebook
Ceea ce urmează în raportul procurorului surprinde pentru brutalitate și pentru intenția clară de intimidare. Șoșoacă a realizat o transmisiune live pe TikTok și Facebook în care a proferit cuvintele următoare, citate integral din dossierul penal:
„Mamă, dacă… dacă, n-oi pune eu bâta pe ăștia până la urmă… de, de, m-am săturat.”
„Până la urmă cred că-mi iau armă. Cum se apropie unul de mine, îi zbor creierii. Deci nu mai… M-am săturat.”
„Bă, deci într-o zi, cred că dau cu ei de toți pereții.”
„O să angajăm niște bodyguarzi, mamă, să-i las acasă. Cum se apropie unul de ușă, pac, să-i zboare creierii.”
Procurorul notează că aceste amenințări au fost „percepute direct de persoanele vătămate”, adică polițiștii au fost anunțați despre transmisiuni și au vizionat conținutul, ceea ce „le-a generat o puternică stare de temere”. Aici se situează diferența juridică crucială: amenințările nu au fost doar explozii emoționale pe moment, ci s-au extins către intimidare deliberată prin media socială, amplificând audiența potențială și consolidând intenția de a sperieți.
Ce înseamnă acuzația de ultraj și ce urmează
Ultrajul, în dreptul penal românesc, este o infracțiune care se pedepsește atunci când o persoană adresează cuvinte jignitoare sau amenințări unei persoane în exercițiul funcției, mai ales în context oficial. Faptul că cei doi sunt polițiști – deci demnității statului – agravează calitativ cazul. Aici intervine o detaliu legal important: deși Șoșoacă este european parlamentar și are imunitate parțială în Parlamentul European, aceasta nu se extinde la infracțiuni de drept comun în țara de origine. Imunitatea nu o protejează în fața justiției române pentru incidente pe teritoriul național.
Dosarul a fost trimis la tribunal, iar Șoșoacă rămâne în stare de libertate în așteptarea procesului. Procedura urmată – trimitere în judecată fără arestare – sugerează că procurorul a considerat că nu există risc de fugă sau de obstacoli în justiție, dar gravitatea acuzațiilor (două infracțiuni separate) și contextul public al amenințărilor asigură că procesul va fi urmărit și comentat.
Cazul expune o dilemă pentru mediul politic românesc: cum se tratează comportamentul unui politician public care contrazice așteptările față de demnitate instituțională și cum se balansează între dreptul de exprimare și protecția oamenilor legii. Pentru polițiștii implicați, documentarea acestui incident în arhivele Înaltei Curți confirmă că plângerea lor a fost investigată serios și că instituțiile au considerat-o credibilă și aproape de prag al infracțiunii.
Viitorul acestui caz depinde de cum va evalua instanța mărturia polițiștilor, conținutul video transmis live și calificarea juridică a amenințărilor. Dată de ședință nu a fost încă anunțată public.
