Cimitirul din Kavala, o localitate din Grecia, se confruntă cu o situație neobișnuită: 150 de persoane decedate din cauza COVID-19 în perioada pandemiei vor fi deshumate după cinci ani de la înmormântare. Motivul?
Atunci când pandemia de COVID-19 a lovit dur Grecia, autoritățile au luat măsuri de precauție stricte și la nivelul ceremoniilor funerare. Cadavrele persoanelor decedate din cauza virusului au fost depuse în saci speciali din plastic, intenționat, pentru a împiedica răspândirea posibilă a agenților patogeni. Aceasta era o practică comună în mai multe țări, menită să protejeze personalul cimitirul și familiile celor decedați.
Scopul plasticului era să blocheze contactul dintre corp și mediul extern, reducând riscurile de contaminare. Doar că, în timp, această metodă a avut un efect secundar neplanificat: plasticul a oprit accesul oxigenului și al microorganismelor din sol la rămășițe, încetinind dramatic procesul natural de descompunere. După cinci ani, ceea ce ar trebui să se transforme în praf conform ciclului normal s-a menținut într-o stare relativ intactă.
Conform regulilor religioase și a practicilor greco-ortodoxe, deshumarea și re-înmormântarea se efectuează de obicei după trei ani, maximum cinci ani, moment în care rămășițele au avut timp să se descompună. Aceasta eliberează spațiul pentru alte înmormântări. Doar că la mormintele COVID din Kavala, ciclu firesc nu s-a putut completa.
Nikos Koudunis, medic din Atena, a explicat pentru media locală importanța situației: „S-a ajuns în această situație pentru că de la momentul pandemiei am avertizat că nu este ușor pentru populație. Au fost oameni care nu credeau în COVID, care nu credeau în ceea ce poate provoca această boală. Trebuia să luăm măsuri de precauție și la înmormântări, și de aceea am acoperit aceste cadavre cu saci speciali.” El a subliniat că faptul că trupurile au rămas nedescompuse după cinci ani „ilustrează cât de grav a fost pentru corpul uman impactul acestei boli”.
Medicul a avertizat că problema nu se limitează doar la Kavala. Aceasta este o mică regiune a Greciei, iar dacă același fenomen se manifestă la nivel național, consecințele pentru sistemul de înmormântări ar fi semnificative.
Consiliul municipal din Kavala a aprobat de urgență o procedură de dezgropare și re-înmormântare. Operațiunea va fi efectuată complet gratuit, pentru a atenua orice îngrijorări financiare ale familiilor celor decedați. Aceasta nu este o procedură standard, ci o excepție justificată de circumstanțe medicale particulare.
Procesul va implica scoaterea sistematică a celor 150 de trupuri din saci și re-înmormântarea lor fără protecție plastică. Aceasta va permite oxigenului și microorganismelor din sol să-și continue lucrul, facilitând descompunerea naturală. Familiile vor fi notificate, iar operațiunea se va desfășura cu respect.
Situația din Kavala reprezintă o consecință neanticipată a măsurilor de biosiguritate implementate în perioada acută a pandemiei. Deși intenția era corectă – protejarea populației – efectele pe termen lung nu fuseseră pe deplin calculate. Acum, această regiune din Grecia trebuie să se confrunte cu realitatea unei pandemii care, chiar și după ani, și-a lăsat amprenta asupra practicilor funerare și asupra spațiilor dedicate.
Pentru familiile celor decedați, operațiunea de deshuma poate fi emoțional solicitantă. Totuși, această măsură este necesară pentru a respecta practicile de înmormântare și pentru a elibera resurse cimitirale. Authorities-urile locale au ales să facă procesul gratuit și discret, ținând seama de sensibilitatea situației.
Cazul Kavalei servește drept amintitor asupra complexității pandemiei COVID-19 și al modului în care deciziile luate în urgență, sub presiune, pot avea consecințe de durată. Medicii și autoritățile și-au făcut datoria în momentul respectiv, dar pandemia a continuat să pună probleme pe care societatea încă le descoperă și trebuie să le rezolve ani mai târziu.