Danemarca a început aplicarea completă a noului serviciu militar de 11 luni. Măsura nu reprezintă reintroducerea armatei obligatorii de la zero, deoarece țara avea deja recrutare pe timp de pace. Schimbarea majoră constă în prelungirea pregătirii de la patru la 11 luni, creșterea numărului de recruți și includerea femeilor în același sistem de evaluare și tragere la sorți ca bărbații.
La 3 august 2026, aproximativ 1.600 de tineri au intrat în unitățile armatei, marinei și aviației daneze pentru noul program de 11 luni. Toți cei din această serie s-au înscris voluntar, deși programul funcționează în cadrul sistemului de recrutare obligatorie al Danemarcei.
Ce s-a schimbat, concret, în Danemarca
Până în 2026, pregătirea militară obișnuită dura, în general, patru luni. Primele serii experimentale pentru stagiul extins au început la 2 februarie 2026, iar din august noua durată de 11 luni a devenit regula pentru principalele categorii de recruți din armata terestră, marină și aviație. Unele structuri speciale, precum Garda Regală, au programe diferite, care pot ajunge la 12 luni.
Programul este împărțit în două etape. În primele cinci luni, recruții parcurg pregătirea militară de bază și instruirea pentru funcția în care vor fi repartizați. Urmează șase luni de serviciu operațional și instruire suplimentară în unități ale armatei terestre, marinei, aviației sau comandamentului pentru operații speciale.
Guvernul danez urmărește să mărească numărul celor pregătiți anual. Planurile prevăd până la 6.500 de recruți în structurile militare, iar împreună cu personalul pregătit prin serviciul de intervenție și protecție civilă, capacitatea totală poate ajunge la aproximativ 7.500 de persoane pe an.
Este obligatoriu pentru fiecare tânăr?
Nu fiecare tânăr danez ajunge automat în cazarmă. Obligatorie este, în primul rând, prezentarea la evaluarea militară, cunoscută drept „Ziua Apărării”. Acolo sunt verificate starea de sănătate, aptitudinile și capacitatea de a urma pregătirea.
Armata ocupă locurile disponibile mai întâi cu voluntari. În ultimii ani, peste 99% dintre recruți au ales singuri să intre în program. Tragerea la sorți și încorporarea fără o cerere voluntară sunt folosite numai dacă numărul celor înscriși nu acoperă necesarul stabilit de armată.
De aceea, formularea „Danemarca trimite obligatoriu toți tinerii 11 luni în armată” nu este corectă. Danemarca păstrează un sistem selectiv. Toți cei vizați sunt evaluați, dar numai o parte efectuează serviciul, în funcție de necesarul forțelor armate și de numărul voluntarilor.
Femeile pot fi chemate în aceleași condiții ca bărbații
Din 1 iulie 2025, Danemarca a introdus egalitatea completă între femei și bărbați în sistemul de recrutare. Femeile care împlinesc 18 ani după această dată și locuiesc în Danemarca sunt chemate obligatoriu la evaluare, la fel ca bărbații.
Ele primesc un număr la tragerea la sorți și pot fi încorporate dacă sunt declarate apte, iar numărul voluntarilor nu este suficient. Femeile care împliniseră 18 ani înainte de 1 iulie 2025 pot participa în continuare voluntar.
Primele serii de 11 luni au inclus atât bărbați, cât și femei. Reforma daneză urmează modelul deja folosit în Suedia și Norvegia, unde selecția nu se face exclusiv în funcție de sex, ci în funcție de aptitudini și de necesarul armatei.
De ce a fost prelungită pregătirea
Patru luni erau suficiente pentru o instruire militară elementară, dar nu și pentru formarea unor unități care să poată primi misiuni operative. Prin programul de 11 luni, armata daneză nu mai pregătește doar persoane care cunosc regulile de bază, folosirea armamentului și disciplina din cazarmă.
După cele cinci luni de instruire, recruții pot participa la paza obiectivelor militare, apărarea antiaeriană, logistică, comunicații, operarea dronelor și alte activități din interiorul forțelor armate. În iulie 2026, o parte dintre recruții care începuseră pregătirea în februarie au intrat deja în serviciul de pază al structurii daneze de apărare antiaeriană.
Autoritățile daneze leagă reforma de necesitatea formării unei rezerve mai numeroase, de apărarea teritoriului și de îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul NATO. Acordul politic pentru noua schemă a fost adoptat după deteriorarea situației de securitate din Europa și invadarea Ucrainei de către Rusia.
În ce țări din Uniunea Europeană există deja serviciu militar obligatoriu
În martie 2025, Parlamentul European identifica nouă state membre care aplicau forme de serviciu militar obligatoriu pe timp de pace: Austria, Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Grecia, Letonia, Lituania și Suedia.
Croația s-a adăugat acestei liste în martie 2026, după ce a reluat pregătirea militară obligatorie suspendată în 2008. Rezultă că zece state ale Uniunii Europene aplică acum o formă de recrutare obligatorie pe timp de pace. Sistemele sunt însă foarte diferite. Unele țări îi cheamă pe aproape toți bărbații apți, iar altele selectează numai o parte dintre tineri.
În Finlanda, Estonia, Grecia și Cipru, serviciul militar are un rol important în formarea rezervei. Suedia și Danemarca folosesc sisteme selective, în care sunt evaluați mulți tineri, dar sunt încorporați numai cei necesari. Letonia a revenit la recrutarea obligatorie în 2024, după ce renunțase la ea în perioada profesionalizării armatei.
Croația a reintrodus deja serviciul obligatoriu
Croația nu se mai află în etapa discuțiilor. Prima serie a intrat în unități la 9 martie 2026, după o pauză de 17 ani.
Pregătirea durează două luni și include folosirea armamentului individual, supraviețuire, autoapărare, prim ajutor și operarea dronelor FPV. Prima serie a avut 800 de participanți. Dintre aceștia, 354 erau bărbați chemați obligatoriu, iar 446 veniseră voluntar. Printre voluntari s-au aflat și 82 de femei.
Croația intenționează să pregătească până la 4.000 de persoane anual, în cinci serii. Bărbații sunt obligați să participe, în timp ce femeile se pot înscrie voluntar. Există și varianta serviciului civil pentru cei care invocă motive de conștiință.
Germania a făcut primii pași spre o posibilă recrutare obligatorie
Germania nu a reintrodus încă încorporarea obligatorie propriu-zisă. Din ianuarie 2026 funcționează însă un nou sistem care reconstruiește infrastructura necesară recrutării.
Toți cetățenii germani care împlinesc 18 ani primesc un chestionar privind sănătatea, pregătirea și disponibilitatea pentru serviciul militar. Bărbații sunt obligați să răspundă, în timp ce pentru femei răspunsul este voluntar. Pentru bărbații născuți începând din 2008 este introdusă treptat și examinarea medicală obligatorie.
Serviciul rămâne voluntar în faza actuală. Legea permite însă Guvernului să solicite activarea unei forme de recrutare în funcție de necesarul armatei, dacă voluntarii nu sunt suficienți sau dacă situația de securitate o cere. Pentru încorporarea obligatorie ar fi necesară aprobarea Bundestagului.
Germania construiește în același timp 24 de centre pentru examinarea viitorilor recruți. Organizarea completă a acestora este programată până în iulie 2027.
Serbia pregătește un serviciu obligatoriu de 75 de zile
Serbia analizează de mai mulți ani reintroducerea serviciului militar obligatoriu pentru bărbați. Varianta discutată prevede 60 de zile de instruire și alte 15 zile de exerciții, în total 75 de zile.
În ianuarie 2026, autoritățile sârbe declarau că decizia finală urma să fie luată în cursul anului, fiind analizată începerea programului în decembrie 2026 sau în martie 2027. Ministerul Apărării anunța în iunie că armata face pregătiri pentru revenirea la recrutarea obligatorie.
Totuși, seriile intrate în unitățile sârbe în martie și iunie 2026 au fost încă formate din voluntari. La începutul lunii august, sistemul obligatoriu nu poate fi considerat aplicat efectiv, chiar dacă pregătirile administrative și bugetare sunt în desfășurare.
Franța a ales un program de zece luni, dar voluntar
Franța a lansat în 2026 un nou serviciu național militar cu o durată de zece luni. Programul include o lună de pregătire inițială și nouă luni de activitate într-o unitate militară.
Prima serie are aproximativ 3.000 de locuri și se adresează femeilor și bărbaților între 18 și 25 de ani. Participanții primesc statut militar, cazare, hrană și o remunerație de cel puțin 800 de euro brut pe lună. Misiunile se desfășoară pe teritoriul francez, fără trimiterea recruților în operațiuni externe sau în zone de război.
Guvernul francez spune clar că programul este voluntar și selectiv. Președintele Emmanuel Macron a precizat că Franța nu revine, deocamdată, la vechea recrutare generală.
Belgia testează un an de serviciu militar voluntar
Belgia a început în 2026 un proiect-pilot pentru 500 de tineri cu vârste între 18 și 25 de ani. Aceștia lucrează timp de un an ca rezerviști cu normă întreagă în forțele terestre, aviație sau marină.
Aproximativ 130.000 de tineri de 17 ani primesc invitații și informații despre program, dar participarea nu este obligatorie. Belgia încearcă astfel să crească numărul rezerviștilor fără să reactiveze recrutarea generală.
Polonia extinde masiv pregătirea voluntară
Polonia păstrează în legislație posibilitatea activării serviciului obligatoriu, dar nu a declanșat recrutarea generală pe timp de pace. Programul principal rămâne serviciul militar voluntar, format dintr-o pregătire de bază de aproximativ o lună și, pentru cei care continuă, până la 11 luni de instruire specializată.
Guvernul polonez urmărește ca până în 2027 să poată instrui anual aproximativ 100.000 de voluntari. În 2026 au continuat cursurile de pregătire pentru populație, rezerviști, companii și specialiști din domenii precum medicina și securitatea cibernetică.
Ce se întâmplă în România
România nu a reintrodus serviciul militar obligatoriu pe timp de pace. Acesta este suspendat de la 1 ianuarie 2007 și devine obligatoriu numai în condițiile stabilite de lege pentru mobilizare, război sau stare de asediu.
În schimb, din ianuarie 2026 există cadrul legal pentru un program voluntar de pregătire militară de până la patru luni. Se pot înscrie femei și bărbați cu vârste între 18 și 35 de ani care nu au efectuat anterior serviciul militar activ sau în rezervă.
Participanții primesc cazare, hrană, echipament și asistență medicală, iar după terminarea programului sunt introduși în rezerva de mobilizare. Numărul locurilor și perioadele de pregătire sunt stabilite anual de Ministerul Apărării, în funcție de buget și de capacitatea unităților.
La 4 august 2026, diferența este clară. Danemarca și Croația aplică deja sisteme obligatorii. Germania și Serbia construiesc mecanisme care pot duce la încorporare. Franța, Belgia, Polonia și România încearcă, pentru moment, să mărească rezerva prin programe voluntare.
