Un cutremur cu magnitudinea 4,4 s-a produs marți, 25 august 2026, la ora 04:56, în zona seismică Vrancea–Buzău. Seismul a avut loc la o adâncime de 145,2 kilometri, iar intensitatea resimțită la suprafață a fost de gradul III. Nu au fost raportate victime sau pagube materiale.
Institutul Național pentru Fizica Pământului a transmis că epicentrul a fost localizat la aproximativ 57 km sud de Focșani, 57 km sud-est de Sfântu Gheorghe, 62 km sud de Buzău, 65 km est de Brașov și 83 km nord-est de Ploiești.
Adâncimea la care s-a produs seismul
Cutremurul din 25 august se încadrează în categoria seismelor intermediare, dată fiind adâncimea sa de peste 100 de kilometri. Aceasta este caracteristica definitorie a activității seismice din zona Vrancea: spre deosebire de majoritatea regiunilor seismice din lume, unde cutremurele se produc în scoarța terestră superioară, la câteva zeci de kilometri, focarele din Vrancea sunt situate în mantaua superioară a litosferei, la adâncimi cuprinse de regulă între 60 și 200 de kilometri.
Această adâncime mare explică de ce seismele vrâncene pot fi resimțite pe arii geografice extinse, chiar și atunci când magnitudinea lor nu este deosebit de ridicată. Un cutremur de 4,4 la 145 de kilometri adâncime produce o undă seismică difuză, care se propagă pe sute de kilometri, dar cu intensitate relativ scăzută la suprafață — în cazul de față, gradul III, adică perceptibil de oamenii aflați în repaus, fără să producă daune. Declarația oficială a INFP: „În ziua de 25 august 2026, la ora 04:56:39, s-a produs în zona seismică Vrancea, Buzău un cutremur mediu cu magnitudinea ml 4,4, la adâncimea de 145,2 km. Intensitate: III.”
Ce înseamnă intensitatea III pe scara Mercalli
Intensitatea III, menționată de INFP, se referă la scara Mercalli modificată, care măsoară efectele unui seism la suprafață, nu energia sa. La acest nivel, cutremurul este simțit de oamenii aflați în interior, mai ales la etaje superioare. Obiectele suspendate se pot legăna ușor. Cei aflați în mișcare sau în somn profund, de regulă, nu îl percep.
Magnitudinea de 4,4 pe scara Richter plasează seismul în categoria „ușor spre moderat”. Conform clasificărilor standard, cutremurele sub 5,0 nu produc, în mod obișnuit, pagube structurale, în special atunci când adâncimea focarului este mare. Seismicitatea din Vrancea este monitorizată permanent de INFP, care operează o rețea națională de stații seismice, cu date publicate în timp real pe platforma institutului.
Zona seismică Vrancea și activitatea seismică din regiune
Subcarpații de curbură, acolo unde se află zona seismică Vrancea, reprezintă una dintre cele mai active zone seismice din Europa Centrală și de Est. Activitatea seismică de aici este generată de procesul de subducție al unui fragment de litosferă oceanică veche, care coboară în manta sub arcul carpatic. Cele mai severe cutremure istorice din această zonă — 1940, 1977, 1986, 1990 — au depășit magnitudinea 6,5 și au produs pagube semnificative în București și în orașele din Moldova și Muntenia.
Între aceste evenimente majore, activitatea seismică continuă cu seisme de intensitate mică și medie, dintre care cele mai multe trec neobservate de populație sau sunt resimțite doar în anumite condiții. INFP continuă monitorizarea zonei și va publica orice activitate seismică ulterioară prin canalele oficiale. Cetățenii pot accesa datele despre seismicitatea din zona Vrancea în timp real pe site-ul institutului; sesizările privind eventuale efecte structurale observate după un cutremur pot fi transmise la Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.
