„Profesorii vor trece prin workshopuri și diferite programe de pregătire gratuite, însă, din informațiile pe care le avem, aceștia nu vor fi plătiți suplimentar de către Minister”, a declarat Bogdan Cristescu, directorul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare. Din septembrie 2026, nota unui elev nu mai e doar decizia profesorului din clasă.
Ministerul Educației a confirmat introducerea unor standarde naționale de evaluare pentru ciclul primar, gimnazial și clasa a IX-a, prevăzute în Legea 198/2023. E o schimbare care privește milioane de elevi și zeci de mii de cadre didactice. Miza e ca un elev din Vaslui și unul din Cluj să fie evaluați după aceleași criterii — nu după bunul-plac al fiecărui profesor. Și aici intervine partea importantă.
Standardele naționale de evaluare: ce se schimbă concret
Standardele vor stabili ce trebuie să știe și să poată face un elev la fiecare disciplină și nivel de studiu. Nota sau calificativul nu va mai putea fi acordat exclusiv pe baza unor criterii pe care profesorul le stabilește singur, fără niciun reper comun. Ministerul descrie schimbarea drept „o schimbare de paradigmă”, în care evaluarea devine centrată pe competențe și pe rezultate comparabile între școli.
Forma de notare rămâne neschimbată: calificative la ciclul primar, note de la 1 la 10 la gimnaziu și liceu, rapoarte descriptive la clasa pregătitoare și clasa I. Profesorul Dragoș Iliescu a invocat modelul polonez drept referință: „Polonia este cea mai bună țară cu care ne putem compara”, spune el, amintind că Polonia a avansat în clasamentele PISA tocmai după standardizarea evaluării.
Ce riscă profesorii care nu aplică noile reguli
Respectarea standardelor va fi verificată prin inspecțiile școlare. Ministerul precizează că nerespectarea metodologiilor de evaluare va fi considerată abatere disciplinară, iar profesorii care acordă note fără a respecta standardele naționale riscă sancțiuni. E un detaliu care merită toată atenția: în România, nota a fost timp de decenii un instrument aproape discreționat, iar diferențele dintre profesori la aceeași disciplină pot fi uriașe.
Experții în educație spun că tocmai aceste diferențe alimentează inechitățile sistemului și permit situații în care notele sunt acordate arbitrar. Inspectoratele școlare vor coordona implementarea, dar reprezentanții din educație recomandă o perioadă de adaptare fără sancțiuni aplicate imediat — ca să nu creeze o respingere în rândul cadrelor didactice înainte ca sistemul să fie înțeles.
Formare fără plată suplimentară și efecte pe termen lung
Pregătirea cadrelor didactice se va face prin workshopuri și programe gratuite. Fără plată suplimentară din partea Ministerului. Asta ridică o întrebare legitimă: poți cere o schimbare de fond în comportamentul profesional fără să o susții și financiar? Experiența din alte reforme românești arată că formarea voluntară, neplătită, tinde să fie ignorată tocmai de cei care au cel mai mult nevoie de ea.
Ministerul declară că reforma urmărește reducerea diferențelor dintre școli, alinierea la testările internaționale și creșterea calității evaluării. Rezultatele vor intra în portofoliul educațional al elevului și ar putea influența admiterea la liceu. Calendarul e fix: septembrie 2026. Dacă infrastructura de formare nu va fi gata la timp, o reformă corectă în principiu riscă să devină, din nou, o promisiune consumată în birocrație.
