O viță de vie nu știe singură ce așteptări ai de la ea. Lăsată în voia ei, va produce multe mlădițe subțiri și struguri mici, greu de copt în timp util. Formarea corectă a butucului în primii ani este cheia unui viitor rod bogat. Un butuc bine structurat îți permite să îl așezi la sol pentru iernare, să îl acoperi ușor și să controlezi cantitatea de rod. În zonele cu ierni reci, cum sunt multe regiuni din România, forma în doi brațe este una dintre cele mai practice.
Primul an
Primăvara se plantează vițele altoite sau vițele proprii portaltoi. În timpul verii se urmărește creșterea unui singur lăstar puternic. În august se ciupește vârful peste aproximativ zece frunze. Acest lucru oprește creșterea în lungime și obligă lăstarul să se întărească. Toamna, înainte de acoperire, tulpina se scurtează drastic și se lasă doar două ochiuri. Acestea vor furniza lăstarii de bază anul următor. Pe timpul iernii butucul se acoperă uscat, similar cu trandafirii.
Al doilea an
Primăvara pornesc două mlădițe din cele două ochiuri rămase. Acestea sunt viitoarele brațe ale butucului. Se lasă să crească peste vară, se dirijează pe direcția dorită și se menine distanța între ele. Toamna, fiecare braț se scurtează din nou la două ochiuri. Așa se menține o structură controlată și se pregătește lemn tânăr pentru formarea de brațe secundare. După tăiere, brațele se așază la sol și se acoperă.
Al treilea an
Primăvara apar deja câte două lăstari pe fiecare braț. Lăstarul interior devine braț de ordinul doi, iar lăstarul exterior rămâne drept prelungire. Toamna, toate aceste mlădițe se scurtează la două ochiuri. Este important să se taie cu un secator foarte bine ascuțit și să se înlăture ciotul de lemn bătrân. Dacă rămâne un ciot, există risc de putrezire. Butucul se acoperă la fel ca în anii anteriori.
Al patrulea an
Structura butucului este deja clară. Fiecare braț principal are două brațe secundare, iar din acestea apar noi prelungiri. În toamnă se repetă același tipar. Lăstarii se scurtează la două ochiuri, iar brațele se așază pentru iernat. În acest moment vița începe să arate ca un schelet complet al viitorului butuc matur, dar încă nu este pregătită pentru producții mari.
Al cincilea an
Acesta este anul în care se formează perechile pentru rod. Se creează o rutină care va rămâne valabilă de acum încolo. Fiecare braț are două elemente esențiale. Sucelul de înlocuire, poziționat în partea inferioară, este tăiat scurt, cu două ochiuri. Deasupra lui se află coarda de rod, tăiată lung, cu opt sau zece ochiuri, în funcție de soi și de vigurozitate.
Vița va produce strugurii pe coardele lungi. După recoltare, acestea se elimină, iar sucelul scurt va furniza din nou o pereche completă în anul următor. Acest ciclu menține butucul în echilibru. Are suficient lemn tânăr pentru rod, dar nu este sufocat de mlădițe bătrâne sau lemn neproductiv.
În acest an butucul devine productiv. Structura sa este stabilă. Cele două brațe principale duc câte patru coarde lungi și tot atâtea suceluri scurte. Vița se aerisește ușor, lumina pătrunde între rânduri, iar mugurii primesc căldura necesară pentru formarea rodului.
De ce este necesar sucelul de înlocuire
Sucelul scurt este un element fundamental în formarea unui butuc longeviv. Pe el cresc în fiecare an mlădițe noi. Din aceste mlădițe se formează coardele de rod. Fără un sucel scurt bine poziționat, butucul ar îmbătrâni repede, s-ar deplasa în lateral și ar pierde forma.
Sucelul trebuie să fie întotdeauna pe partea inferioară a brațului. Este zona care primește mai multă sevă și care asigură muguri viguroși. Un sucel înalt nu va genera o formă echilibrată și va crea goluri în partea de jos a butucului.
De ce este importantă tăierea anuală
Tăierea corectă previne supraîncărcarea cu lemn. Vița produce natural mult mai multe mlădițe decât are nevoie. Dacă nu sunt eliminate, acestea concurează pentru hrană. Strugurii rămân mici, nu se coc uniform și butucul se epuizează. Tăierile prin care se lasă două ochiuri pe mlădițele tinere sunt singura metodă sigură pentru a controla acest proces.
O altă consecință a tăierii este maturarea lemnului. Mlădițele scurtate se lignifică mai repede, rezistă mai bine la temperaturi negative și permit o iernare sigură.
Ce obții la finalul celor cinci ani
După cinci ani butucul este complet format. Are două brațe puternice, poziționate jos, patru coarde de rod și patru suceluri pentru înlocuire. Lemnul este tânăr și bine distribuit. Aerisirea este corectă. Întreținerea devine ușoară. Iernarea se face rapid, deoarece brațele sunt flexibile și se pot așeza la sol fără să se rupă.
Importanța poziției de plantare
Vița are nevoie de lumină directă cât mai multe ore pe zi. Dacă plantezi prea aproape de o clădire, gard sau umbră, lăstarii din primii ani se alungesc și nu se lignifică bine. Un butuc care nu se întărește suficient în primul și al doilea an va fi dificil de format ulterior. Ideal este ca butucul să primească șase până la opt ore de soare.
Adâncimea de plantare
Plantarea prea superficială lasă rădăcinile expuse la temperaturi extreme și reduce creșterea. Plantarea prea adâncă întârzie pornirea în vegetație. Zona ideală este cu punctul de altoire la două sau trei degete deasupra solului. Dacă punctul de altoire ajunge sub pământ, vița poate să producă rădăcini proprii și să piardă avantajele portaltoiului.
Controlul lăstarilor în vegetație
În timpul verii trebuie eliminați lăstarii care apar din locuri nedorite. Orice lăstar care crește din lateral sau prea jos consumă sevă și slăbește lăstarul principal. Pe un butuc în formare nu ai nevoie de mulți lăstari. Ai nevoie doar de cei care apar în punctele corecte. O formare corectă înseamnă disciplină pe tot parcursul verii.
Punctul esențial al ciupirii vârfului
Ciupirea vârfului în august nu scurtează lăstarul. Îl obligă să oprească creșterea vegetativă și să întărească lemnul. Dacă nu faci ciupirea, vița continuă să crească până în septembrie, iar lemnul nu are timp să se maturizeze. Aceasta este una dintre cauzele principale ale înghețurilor de iarnă la vița tânără.
Răruirea și direcționarea lăstarilor
Lăstarii trebuie legați pe direcția dorită încă din primul și al doilea an. Dacă nu faci legarea la timp, brațele se vor întări într-o poziție greșită. Brațele poziționate prea sus sau prea îndepărtate de sol sunt greu de așezat la iernat. Vița formată în doi brațe trebuie să plece cât mai aproape de sol, ca să poți așeza lemnul fără risc de rupere.
Corelarea tăierii cu vigoarea portaltoiului
Nu toate vițele se comportă la fel. Portaltoii vigorosi, cum este SO4 sau Kober 5BB, cresc rapid și pot suporta o încărcătură mai mare. Portaltoii slab viguroși, precum 110 Richter, cer o tăiere mai scurtă în primii ani. Dacă lași prea mulți ochi pe un portaltoi slab, vița nu va reuși să ducă sarcina și va rămâne subdezvoltată.
Regula lemnului de un an
Strugurii se formează pe lemn de un an. De aceea, în toamna anului cinci se lasă coardele lungi cu ochiuri suficiente pentru a produce rod anul viitor. Dacă lași prea multe coarde, vița se supraîncarcă. Dacă lași prea puține, pierzi potențial productiv. Echilibrul vine din practică. În general, opt până la zece ochiuri sunt suficiente pentru majoritatea soiurilor.
Înlocuirea regulată a lemnului vechi
Vița de vie îmbătrânește rapid dacă nu înlocuiești lemnul anual. Sucelele scurte sunt metoda prin care păstrezi mereu lemn tânăr la baza butucului. Dacă renunți la sucel, vei avea lemn vechi, rigid, greu de așezat la iernare. Strugurii se formează tot mai sus și vei pierde forma butucului.
Aerisirea butucului
Un butuc aerisit previne mucegaiul, mană și făinare. Formarea corectă creează spații între lăstari, astfel încât aerul circulă. Dacă lăstarii sunt prea apropiați, boala se instalează rapid. De aceea se lasă doar două ochiuri pe lăstarii tineri, pentru a controla numărul de mlădițe.
Momentul optim al tăierii de primăvară
Tăierea se face înainte ca seva să pornească. Dacă tai prea târziu, vița „plânge”, pierzând multă sevă. Aceasta slăbește plantă și poate întârzia formarea mugurilor. Tăierea de iarnă sau de început de primăvară este ideală.
Avantajul formei joase în zone reci
Forma în doi brațe, aproape de sol, este cea mai ușoară pentru iernat. Vițele cu tulpină înaltă sunt greu de aplecat și riscă să se rupă. De aceea, în zone cu temperaturi scăzute, formarea se face jos, iar brațele rămân flexibile.
Controlul încărcăturii în anii de rod
Chiar și după formare, butucul poate produce prea mulți ciorchini. Este recomandată normarea. Se păstrează doi ciorchini pe lăstar, uneori chiar unul, în funcție de soi. Norma corectă îți dă calitate, nu doar cantitate.
Un butuc format astfel este stabil, ușor de lucrat și pregătit pentru producții constante. Toată munca anilor trecuți se vede în calitatea strugurilor. Boabele sunt mai uniforme, ciorchinele se coace egal și planta nu suferă de oboseală.