Păstârnacul (Pastinaca sativa) este o plantă erbacee bienală din familia Apiaceae, cultivată pentru rădăcina sa comestibilă, apreciată pentru aroma sa specifică și conținutul bogat în nutrienți. Pentru a obține o cultură productivă și sănătoasă, este esențială respectarea tehnologiei de cultivare, incluzând semănatul, fertilizarea, combaterea bolilor și dăunătorilor, precum și recoltarea și depozitarea corespunzătoare.
Cerințe Față de Climă și Sol
Păstârnacul are cerințe moderate față de umiditate și temperatură, având o bună rezistență la secetă datorită sistemului său radicular profund. Temperaturile optime pentru creșterea plantei sunt cuprinse între 18 și 20°C, iar minimul de germinare este de 1–2°C.
Tipul de sol
- Preferă soluri mijlocii, lutoase, bine drenate și cu pH neutru.
- Nu se recomandă solurile grele, argiloase sau compactate, deoarece îngreunează dezvoltarea rădăcinilor.
- Răspunde bine la fertilizarea organică aplicată culturii premergătoare.
Pregătirea Terenului și Semănatul
Pregătirea terenului
- Se realizează toamna, imediat după desființarea culturii premergătoare.
- Se efectuează o fertilizare de bază conform unei analize chimice a solului.
- Solul se mobilizează la 25-30 cm, urmat de nivelare și mărunțire primăvara devreme.
- Pentru prevenirea buruienilor, se poate aplica un erbicid preemergent.
Semănatul
- Se realizează primăvara foarte devreme.
- Se utilizează o normă de 6–8 kg semințe/ha.
- Adâncimea de semănat: 1–2 cm.
- Schema de plantare: 2 rânduri pe brazdă la 35 cm între ele, cu 10-12 cm între plante.
- În cazul în care semănătoarea nu are roți de tasare, este recomandată tăvălugirea terenului pentru un contact mai bun al seminței cu solul.
Lucrarile executate primavara in primul an de cultura a pastarnacului.
– pregatirea patului germinativ cu combinatorul la 8-10 cm adancime ;
– modelarea terenului cu masina de modelat care realizeaza brazde inaltate , uniforme ca grad de tasare. Brazdele au latimea la coronament de 94 cm si ecartament de 140 cm.
Infiintarea culturii de pastarnac
Semanatul se executa mecanizat la 2-3 cm adancime . Schema de semanat poate fi de 3 randuri pe brazda la 35 cm intre randuri si la 4-5cm intre plante pe rand sau cu 2 randuri pe brazda la 70 cm intre randuri si 4-5 cm intre plante pe rand . Norma de insamantat este de 4-5 kg/ha , asigurandu-se o densitate de 430.000 pl/ha . Epoca de semanat este 1-30 martie. Imediat dupa semanat se face tavalugirea terenului si se erbicideaza cu Dual 500 EC(3-4 l/ha). Dupa 8-10 zile de la semanat se iriga cultura cu o norma de udare de 200mc apa/ha.
Lucrari de intretinere a culturii de pastarnac
Dupa rasarit se executa raritul , cand plantele au 3-4 frunze adevarate, la 5cm intre plante pe rand. Odata cu raritul plantelor se executa si lucrarea de plivit. Prasitul culturii se face manual de 2-3 ori si mecanic de 3-4 ori,la 8-10 cm adancime in functie de gradul de imburuienare al terenului. Irigatul se face imediat dupa operatia de rarit, cu norma de udare de 200mc apa/ha, urmatoarele udari se aplica si functie de regimul de precipitatii pana la 6-8 udari pe brazde, cu norme de 250-300 mc apa/ha. Trebuie sa se evite alternantele mari intre lipsa si excesul de umiditate al solului . Norma de irigare este de 1800-2400 mc apa/ha/an. Fertilizarea se face la inceputul ingrosarii radacinii cu N si K 2 O (60 kg/ha si 25 kg/ha). Combaterea bolilor si daunatorilor se face la aparitia primelor semne de atac. Pastarnacul desi o planta mai rustica, cu o rezistenta mare la boli si daunatori , este totusi atacat de mana (plasmopara pastarnacea) si patarea frunzelor (cercospora appii), care combat la aparitia lor prin stropiri repetate cu solutie bordeleza 0,5%. In primul an de cultura se elimina plantele care au inflorit.
Fertilizarea Păstârnacului
Fertilizarea este un factor esențial pentru dezvoltarea armonioasă a culturii:
- Se recomandă 2–3 fertilizări faziale pe parcursul vegetației.
- Se utilizează îngrășăminte echilibrate în azot, fosfor și potasiu.
- Aplicarea gunoiului de grajd bine descompus este benefică dacă s-a aplicat culturii anterioare.
Plan de fertilizare
- Fertilizare de bază (toamna):
- 20–30 t/ha gunoi de grajd bine fermentat.
- 60–80 kg/ha P₂O₅ (fosfor).
- 60–80 kg/ha K₂O (potasiu).
- Fertilizare primăvara (înainte de semănat):
- 50–60 kg/ha azot (N).
- Fertilizare fazială (în vegetație):
- 20–30 kg/ha azot aplicat la 30-40 zile după răsărire.
Irigarea Culturii
Păstârnacul are cerințe moderate față de apă:
- Se recomandă 3–4 irigări, cu norme de 300–400 m³/ha.
- Udarea trebuie efectuată în perioada îngroșării rădăcinilor.
- Se evită excesul de apă, care poate favoriza apariția bolilor fungice.
Combaterea Bolilor și Dăunătorilor
Principalele boli ale păstârnacului
- Pătarea bacteriană (Xanthomonas campestris pv. carotae)
- Simptome: îngălbenire, pete maronii pe frunze și petiole.
- Prevenire: asolament corect, utilizarea de semințe sănătoase.
- Combatere: tratamente cu fungicide specifice.
- Alternarioza (Alternaria dauci)
- Simptome: pete brun-negricioase pe frunze, cu zone galbene în jur.
- Combatere: distrugerea resturilor vegetale, tratamente cu fungicide.
- Putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea)
- Simptome: ofilirea rapidă, puf alb-cenușiu pe țesuturile afectate.
- Prevenire: sortarea rădăcinilor înainte de depozitare.
- Combatere: aplicarea de fungicide specifice.
- Făinarea (Erysiphe umbelliferarum)
- Simptome: miceliu alb pe frunze, care devin galbene și se usucă.
- Combatere: eliminarea resturilor vegetale, fungicide specifice.
Principalii dăunători ai păstârnacului
- Nematozii – afectează rădăcinile, provocând deformări severe.
- Limaxul cenușiu (Deroceras agreste) – atacă frunzele și coletul.
- Plosnița umbeliferelor (Graphosoma lineatum) – afectează lastarii floriferi.
- Afidele – sug sucul celular, provocând deformări ale frunzelor.
- Musca morcovului (Chamaepsila rosae) – larvele sapă galerii în rădăcini.
Metode de combatere
- Rotirea culturilor – evită acumularea patogenilor în sol.
- Distrugerea resturilor vegetale – reduce riscul de infecție.
- Tratamente cu insecticide și fungicide specifice.
Combaterea Buruienilor
Pentru un control eficient al buruienilor, se pot utiliza metode mecanice și chimice:
- Prășile manuale/mecanice – 3–4 lucrări pe sezon.
- Aplicarea erbicidelor – erbicide selective pentru culturi radacinoase.
Lucrări Suplimentare de Întreținere
- Rărirea culturii – se face la 2-3 frunze adevărate, pentru o distribuție uniformă a plantelor.
- Mulcirea solului – menține umiditatea și împiedică dezvoltarea buruienilor.
Recoltarea și Depozitarea
- Se realizează toamna, înainte de venirea înghețului.
- Rădăcinile trebuie dislocate profund și scoase manual.
- Se sortează și se elimină cele afectate de boli sau dăunători.
- Depozitare:
- Temperatura optimă: 0–2°C.
- Umiditate: 85–90%.
- Aerisire bună pentru evitarea condensului și mucegăirii.
Concluzie
Cultivarea păstârnacului necesită o atenție specială asupra pregătirii terenului, fertilizării, combaterii bolilor și dăunătorilor, precum și a măsurilor de întreținere. Respectarea tehnologiilor moderne de cultivare asigură obținerea unor producții ridicate și de calitate.
