Cum prepari zeama bordeleză corect, pas cu pas. Rețeta care chiar funcționează și nu îți înfundă pompa
Zeama bordeleză rămâne unul dintre puținele tratamente care „ținută” bine la frig. În zilele reci de început de primăvară sau la final de toamnă, când multe produse lucrează slab, amestecul ăsta își face treaba. Nu e un moft vechi; e un fungicid de contact, făcut din sulfat de cupru și var stins, care oprește activitatea multor ciuperci patogene. În plus, față de sulfatul de cupru singur, se lipește mai bine pe plantă și e mai blând, pentru că varul îi taie din agresivitate.
Problema e că zeama bordeleză „nu iartă” greșelile la preparare. Dacă o faci prost, îți înfundă duzele; dacă o amesteci invers, poate deveni prea acidă și poate arde frunze sau muguri. Dacă o lași de pe o zi pe alta, nu mai ai ce salva, se separă și nu mai lucrează corect.
În grădină se folosesc, în practică, două concentrații, în funcție de sezon. Pentru tratamente de început de primăvară, înainte de pornirea vegetației, și pentru toamna târzie, după căderea frunzelor, se folosește de obicei soluție 3%. Asta înseamnă 300 g sulfat de cupru și 300 g var stins la 10 litri de apă. În perioada de vegetație, când planta are frunze, se trece pe 1%, adică 100 g sulfat de cupru și 100 g var stins la 10 litri de apă. Pentru căpșun și pentru unele ornamentale veșnic verzi, în tratamentele de toamnă se merge tot pe 1%.
Contează și cu ce amesteci. Nu folosi găleți metalice. Lucrezi cu recipiente din plastic, sticlă sau email; ai nevoie de o lingură sau o bâtă de lemn mai lungă pentru amestecat. Pregătești și protecția de bază: mănuși, mască, haine pe care nu te doare inima să le murdărești. Nu e dramă, dar cuprul pătează, iar praful de var irită.
Acum, partea care decide totul: ordinea pașilor.
Mai întâi faci soluția de sulfat de cupru. Într-un recipient de plastic sau sticlă pui 1–2 litri de apă caldă sau fierbinte, dar nu mai mult de 50°C. Torni 100–300 g sulfat de cupru, în funcție de concentrația pe care o vrei, și amesteci până se dizolvă complet. Abia după ce s-a topit, completezi cu apă rece până ajungi la 5 litri.
Separat, pregătești laptele de var. Într-un al doilea recipient pui 100–300 g var stins și adaugi treptat 2–3 litri de apă la temperatura camerei, amestecând constant, ca să nu faci cocoloașe. După ce se omogenizează, completezi cu apă până la 5 litri.
Dacă ai var nestins, nu îl bagi direct în amestec. Îl stingi înainte. Pui varul mărunțit într-un vas termorezistent, o găleată emailată merge bine, și torni apă rece în fir subțire, amestecând. Reacția e violentă și se încălzește tare, poate urca la 150–200°C. Când se liniștește, amesteci din nou și lași măcar o zi; abia apoi folosești varul stins.
Pasul trei e cel mai important: combinarea. Soluția de sulfat de cupru se toarnă în fir subțire peste laptele de var, nu invers, și amesteci fără oprire. Asta îți stabilizează amestecul. După ce ai unit cele două părți, nu mai „îndrepți” cu nimic și nu mai adaugi altceva în găleată.
Apoi, strecoară. Treci zeama printr-o sită fină sau printr-o bucată de material; altfel, primul lucru care pățește e pulverizatorul. O zeamă bună e una care merge lejer prin duze.
Amestecul corect trebuie să iasă neutru sau ușor alcalin. Dacă ai hârtie de turnesol, o verifici simplu; te scutește de surprize.
La prepararea amestecului bordelez este important ca soluția finală să nu fie acidă. Dacă proporțiile nu sunt corecte sau dacă sulfatul de cupru rămâne dominant în soluție, lichidul poate deveni agresiv și poate arde frunzele, lăstarii tineri sau mugurii.
De aceea trebuie respectată regula principală: sulfatul de cupru se toarnă întotdeauna în laptele de var, nu invers. Varul neutralizează aciditatea cuprului și face soluția mai blândă pentru plante.
Pentru tratamentele de primăvară și toamnă se folosește amestec bordelez 3%:
300 g sulfat de cupru + 300 g var stins la 10 litri de apă.
În perioada de vegetație se folosește varianta mai slabă, de 1%:
100 g sulfat de cupru + 100 g var stins la 10 litri de apă.
Dacă proporția de var este prea mică sau soluția este preparată greșit, amestecul rămâne acid. În acest caz poate provoca arsuri pe frunze și poate afecta țesuturile plantei.
Un amestec corect preparat trebuie să aibă reacție neutră sau ușor alcalină. Astfel soluția protejează plantele împotriva bolilor, dar fără să le deterioreze.
Când e gata, nu o păstrezi. O torni în pompă și intri la stropit imediat. Zeama bordeleză e soluție de lucru, nu „murătură”.
La aplicare, alege o zi uscată, cu temperaturi peste zero. Dimineața devreme sau seara e cel mai cuminte; merge și ziua, dacă e înnorat. Pentru că e fungicid de contact, protejează doar unde ajunge. Asta înseamnă că nu te zgârcești cu acoperirea; stropești uniform, din mai multe unghiuri, pe toate părțile, cu pulverizare fină, nu jet gros.
Unde ajută concret zeama bordeleză? În livadă, la semințoase, adică măr și păr, e folosită împotriva rapănului și moniliozei. La sâmburoase, adică cais, piersic, prun, vișin, cireș, intră în schema de protecție pentru coccomicoză, bășicarea frunzelor, ciuruirea frunzelor și monilioză. La viță, se folosește contra manei. La coacăz, agriș, zmeur și la căpșun, se folosește la diverse pătări ale frunzelor și frunzelor.
Calendarul clasic arată așa. Prima stropire se face devreme, înainte să se deschidă mugurii, cu 3%. Vara, în vegetație, dacă ai nevoie, treci pe 1%. La culturile care fructifică, tratamentul se oprește cu 15–25 de zile înainte de recoltare, în funcție de specie. Dacă nu plouă mult, protecția ține cam 25–30 de zile.
După ce ai strâns fructele, la căpșun și la arbuștii fructiferi se poate reveni cu 1%. Toamna, la pomii și arbuștii care își pierd frunza, se folosește din nou 3%. Iar în sere și solarii, un 1% se poate folosi la dezinfecția solului dacă ai avut probleme cu mană, alternarioză sau cladosporioză.
Există și un „dar” pe care mulți îl uită: cuprul se acumulează. Dacă insiști cu zeama bordeleză, în timp aduni cupru în sol și în țesuturile plantelor, iar asta poate deveni toxic. Din motivul ăsta, într-un sezon e bine să te oprești la cel mult două tratamente cu zeamă bordele
