„Survolarea neautorizată a teritoriului țării noastre reprezintă o încălcare gravă a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova”, a transmis Ministerul de Externe de la Chișinău. Cinci drone au pătruns în noaptea de miercuri spre joi în spațiul aerian al țării, iar resturile uneia au căzut lângă calea ferată Chișinău–Basarabeasca — exact în ziua în care Nicușor Dan și Volodimir Zelenski sunt așteptați la Chișinău.
Momentul nu e întâmplător. Sau, cel puțin, îngrijorarea că nu e întâmplător e perfect legitimă.
Ce s-a întâmplat, pas cu pas, în noaptea de miercuri spre joi
Patru dintre cele cinci drone au zburat aproximativ 12 minute în spațiul aerian moldovean, după care s-au întors spre Ucraina. A cincea a ajuns la sol. Un cetățean a observat resturile lângă traseul spre Basarabeasca și a sunat la poliție. Inspectoratul General al Poliției a trimis imediat mai multe echipaje și a izolat zona. „La fața locului s-au deplasat imediat polițiștii, care au identificat obiectul indicat și au securizat perimetrul”, a confirmat instituția.
Specialiștii urmează să stabilească tipul aparatului, originea lui și condițiile exacte în care a ajuns pe teritoriu moldovean. Poliția le-a cerut cetățenilor să nu se apropie de eventuale fragmente găsite la sol și să sune la 112. Traseul Chișinău–Basarabeasca traversează sudul țării, aproape de noduri feroviare cu relevanță logistică — detaliu care va conta în analiza ce urmează.
Chișinăul condamnă, dar nu poate face mai mult
Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a reacționat rapid. „Republica Moldova condamnă războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și consecințele acestuia asupra țării noastre și a întregii regiuni”, se arată în comunicatul oficial. Tonul e ferm. Dar asta e tot ce poate face Chișinăul deocamdată.
Republica Moldova e stat candidat la Uniunea Europeană, menține neutralitatea constituțională și nu are trupe NATO pe teritoriul său. Nu dispune nici de un sistem antiaerian care să intercepteze eficient drone de mici dimensiuni — un adevăr neplăcut, dar public. Fiecare incident aerian de acest tip pune o presiune suplimentară pe o dezbatere internă care devine tot mai greu de evitat: ce înseamnă, concret, neutralitatea când drona altcuiva îți cade lângă calea ferată. De la începutul războiului din Ucraina, spațiul aerian moldovean a mai fost survolat fără ca autoritățile să fi putut face altceva decât să constate și să condamne.
Ziua cu cea mai mare miză diplomatică din 2026, umbrită de alertă
27 august 2026 marchează 35 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Maia Sandu a construit o zi cu greutate diplomatică reală: Nicușor Dan vine de la Cahul, unde vizitează șantierul Teatrului „Bogdan Petriceicu Hașdeu” și Centrul Universitar, înainte de întâlnirea bilaterală la Palatul Prezidențial. Volodimir Zelenski participă la manifestările din Piața Marii Adunări Naționale. Reuniunea trilaterală Dan–Sandu–Zelenski e cel mai important moment diplomatic al zilei.
Faptul că ea se desfășoară la câteva ore după o alertă cu cinci drone nu e un detaliu minor. Specialiștii moldoveni trebuie să prezinte concluziile analizei aparatului căzut — fără acel raport, nu se poate spune cu certitudine cine a trimis drona și cu ce scop. Dar întrebarea care rămâne în aer e simplă și incomodă: dacă cinci drone pot zbura nestingherite 12 minute deasupra Moldovei chiar în ziua unor vizite de acest nivel, ce s-ar întâmpla dacă cineva ar vrea cu adevărat să facă mai mult decât să zboare?
