Călin Georgescu, trimis în judecată pentru escrocherie: cum a coordonat rețeaua de furt din România

Călin Georgescu, fostul candidat la președinție care a generat o criză instituțională prin anularea alegerilor din noiembrie 2024, se află din nou în fața justiției.

Ancheta DIICOT arată că Georgescu a coordonat o rețea de escrocherie care funcționa pe două continente. Grupul s-a constituit în septembrie 2021 și a operează până în octombrie 2023, folosind o combinație de falsuri și promisiuni gol goale. Modus operandi era simplu la suprafață, dar sofisticat în detalii: victimele erau contactate cu promisiunea unor credite mari de instituții financiare străine, cu condiția depunerii unor garanții inițiale care nu se mai întoarceau.

Cel mai ilustrativ caz este cel al unui reprezentant de firmă român care a crezut că va obține o finanțare de 6 milioane de euro. În realitate, a pierdut peste 1,1 milioane de euro în trei transferuri succesive, din decembrie 2021 până în ianuarie 2022. Rusen și un complice italian, prezentat drept funcționar al unei bănci britanice (care de fapt avea sediul în Uniunea Comorelor, din Africa de Est), l-au convins că sume mai mari se vor debloca odată cu plata garanțiilor. Mecanismul se repeta: promise o finanțare de 15 milioane de euro, victima depunea și alte 100.000 de euro în ianuarie 2022.

Procurorii DIICOT subliniază că „inculpații și un suspect, cetățean italian, au constituit un grup infracțional organizat, care a acționat în mod coordonat, până în luna octombrie 2023, în special pe teritoriul României, dar și al Regatului Unit al Marii Britanii”. Georgescu și-a asumat rolul de lider, coordonând întreaga activitate și distribuind responsabilități celorlalți membri. Rusen și italienul se prezentau drept prosperi oameni de afaceri cu acces la resurse financiare substantive. Conturile în care mergeau banii erau deschise la bănci din Elveția, sub numele unor entități din Dominica, creând impresia de legitimitate și distanță fizică care încurajau victimele să depună mai mult.

Ce merită reținut este că acesta nu este singurul dosar penal în care Georgescu se află sub acuzare. Anterior, a fost trimis în judecată de DNA alături de Horațiu Potra și alți 20 de inculpaț pentru acțiuni împotriva ordinii constituționale, iar mai recent a mai avut de-a face cu alte dosare pe rolul instanțelor. Acumularea acestor cauze penale oferă o imagine amplă a unui personaj care, înainte de a deveni figura publică prin candidatura la alegerile prezidențiale, era deja cunoscut sistemului judiciabil din acuzații grave.

Faptul că Georgescu a fost arestat preventiv și menținut în arest la ordinul judecătorului de cameră preliminară sugereaza că magistrații au considerat dovezile suficient de serioase și pericolul de continuare a infracțiunilor suficient de real. Procurorii au solicitat menținerea măsurilor asiguratorii și a arestului preventiv până la pronunțarea unei sentințe. Dosarul a ajuns pe rolul Tribunalului Ilfov, iar urmărirea penală continuă și pentru alți participanți, inclusiv pentru suspectul italian, împotriva căruia s-a deschis un dosar separat.

Cazul evidențiază o realitate ignoată adesea de media în perioada campaniei electorale: pentru mulți oameni cu presence publică, persoana prezentată în fața electoratului e doar o fațadă. Georgescu era deja într-o cursă cu justiția când și-a construit narativa de salvator național. Sistemul penal se mișcă lent, dar se mișcă. Astazi, Tribunalul Ilfov va trebui să judece dacă o parte din banii care ar fi trebuit să finanțeze afaceri românești s-au dus în conturile unei rețele de escroci care aveau o figură publică ca șef de operațiuni.