Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale, a fost trimis în judecată joi, 12 octombrie, într-un dosar de înșelăciune în care este acuzat că a coordonat o schemă sofisticată de fraudă cu o valoare de 1,1 milioane de euro.
Alături de Georgescu, omul de afaceri Ionel Rusen a fost și el trimis în judecată. Ambii sunt acuzați de constituirea unui grup infracțional organizat și de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată. În plus, există un suspect cetățean italian care a participat la schema, però acesta nu a fost încă judecat.
Grupul infracțional s-a constituit în septembrie 2021 și a acționat coordonat până în octombrie 2023, operând pe teritoriul României și al Regatului Unit al Marii Britanii. Scopul declarat era să inducă în eroare oameni de afaceri români cu privire la posibilitatea accesării de finanțări din instituții financiare bancare străine. Victimele erau prezentate cu oportunități de creditare masive, cu condiția plății unor garanții inițiale care urmau să fie însusite de grup.
Mecanismul fraudei era sofisticat și bine pus la cale. În cadrul unor întâlniri organizate la București și Câmpulung Muscel, iar mai apoi la Londra, membrii grupului se prezentau drept prosperi oameni de afaceri și administratori ai unor societăți comerciale străine. Aceștia susțineau că dispun de sume importante pe care sunt dispuși să le împrumute unor persoane din România care doresc să-și dezvolte afacerile, iar pentru a accesa aceste credite, victimele trebuiau să depună garanții bănești.
Una dintre victimele principale a fost un reprezentant al unei societăți comerciale care a fost convins că poate obține o finanțare de 6 milioane de euro. Pentru a semna contractul de creditare cu o presupusă instituție financiar-bancară din Marea Britanie, victima a transferat din contul societății sale două sume: 2,5 milioane de euro și 1 milion de euro, în decembrie 2021. Banii au fost mutați în realitate pe un cont deschis în Elveția, aparținând unei entități financiare cu sediul în Commonwealth of Dominica, nu unei bănci legitime din Marea Britanie.
Aici intervine partea care dezvăluie cum funcționa manipularea: după ce a obținut prima tranșă de bani, grupul a reacționat rapid cu o nouă promisiune. Aceași victimă a fost contactată din nou și i s-a spus că creditarea poate fi majorată la 15 milioane de euro, însă cu o condiție: o garanție suplimentară de 100.000 de euro. În ianuarie 2022, banii au fost transferați pe același traseu fraudulos.
Rolul lui Călin Georgescu în coordonarea schemei
Procurorii DIICOT au stabilit cu claritate că Georgescu a fost persoana care a coordonat întreaga activitate infracțională. Ei nu l-au descris pur și simplu ca pe un membru al grupului, ci ca pe liderul acestuia. Georgescu a fost cel care a atribuit roluri celorlalți doi membri — Ionel Rusen și cetățeanul italian — asumând poziția de director al operațiunilor fraudoase.
Din perspectiva procurorilor, această structură ierarhică nu a fost întâmplătoare. Georgescu, la 64 de ani, a fost singurul care avea autoritate asupra unei schemes care a funcționat constant timp de doi ani și jumătate. Faptul că a coordonat toată activitatea sugerează că era responsabil nu doar de ideea inițială, ci și de executarea detaliată a fiecărui pas, inclusiv de manipularea victimelor și de organizarea transferurilor.
Valoarea totală a prejudiciului — 1,1 milioane de euro — nu este cifra exactă a unui singur transfer, ci suma totală a tuturor garanțiilor pe care grupul a reușit să le extragă. Deși sursa nu oferă o detaliere completă a numărului de victime, structura descrisă sugerează că schema a putut fi repetată cu mai mulți oameni de afaceri, folosind același modus operandi.
Procedura juridică și măsurile aplicate
Prin trimiterea în judecată, DIICOT a solicitat menținerea tuturor măsurilor asiguratorii luate anterior în caz. Aceasta înseamnă că bunurile și resursele finansare ale inculpaților urmează să rămână blocate pe durata procesului. De asemenea, procurorii au cerut menținerea măsurii arestării preventive pentru Georgescu și Rusen, considerând că temeiurile care au justificat-o inițial — riscul de fugă, continuarea infracțiunilor sau influențarea martorilor — rămân valabile.
Judecătorul de cameră preliminară și, în faza de urmărire penal, instanța de judecată vor decide dacă arestarea preventivă continuă sau dacă va fi înlocuită cu o măsură mai ușoară. Dacă cazul va merge la jaf, procesul se va desfășura la o curte de judecată cu competență în dosarelele grave.
Acuzația de constituire a unui grup infracțional organizat este dintre cele mai serioase din codul penal. Nu doar pentru că implică mai mult de o persoană, ci pentru că demonstrează o intență sistematică și o structură de durată. Aceasta nu a fost o înșelăciune izolată, ci o operațiune în regim de producție, cu roluri și responsabilități clar definite.
Ce urmează pentru inculpați și mitsuri pentru cititor
Procesul propriu-zis urmează să se deschidă în instanță, probabil în următoarele luni, dacă instanța acceptă actul de sesizare și nu îl mai trimite la completarea investigațiilor. Faza următoare va fi aceea a probelor: procurorii vor trebui să prezinte evidența transferurilor, conversații, mesaje, documente falsificate și getuți care să confirme intențiile fraudoase.
Pentru Georgescu, aceasta este a doua implicare serioasă în justiție după participarea sa la alegerile prezidențiale din 2024. Chiar dacă atunci a făcut senzație electorală, acum se confruntă cu acuzații penale care pot duce la ani de închisoare. Combinația dintre o posibilă condamnare pentru înșelăciune organizată și rolul de lider al schemei poate fi decisivă pentru sentință.
Pentru cititorii interesați de justiția penală și fraude financiare, cazul acesta ilustrează o metodă tot mai des folosită: crearea unei fațade de legitimitate — oameni de afaceri profesioniști, bănci internaționale, contracte în limba engleză — pentru a atrage victime disperate să-și financieze afacerile. Schema nu era novatoare, dar execuția a fost calculată: alegerea unor locații peste hotare, folosirea de conturi în paradisuri fiscale, și selectarea cu grijă a oamenilor de afaceri care aveau suficienți bani de rezervă.
Instanța va trebui să se pronunțe în următoarea perioadă asupra admisibilității dosarului și să fixeze o dată de început pentru proces. Până atunci, toți inculpații rămân sub masura arestării preventive, cu excepția suspectului italian pentru care situația nu este clarificată în comunicatul oficial.