Curtea de Apel București judecă azi, 27 octombrie, dosarul în care Călin Georgescu și Horațiu Potra sunt acuzați de acțiuni împotriva ordinii constituționale. Fosta figură din cursa prezidențială, acum în arest preventiv pentru înșelăciune, rămâne în centrul unei investigații care depășește cu mult cazul financiar și.
Dosarul pe care magistrații îl examinează astazi se leagă de evenimente din noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, exact la o zi după anularea alegerilor prezidențiale. Autoritățile au instituit filtre rutiere în mai multe zone din Ilfov, Dâmbovița și București, pe baza unor sesizări care vorbeau despre un grup de persoane gata să se deplaseze în Capitală pentru a organiza o acțiune de protest. Ceea ce s-a descoperit în trafic, totuși, nu seamănă cu o demonstrație obișnuită.
Percheziția a dus la găsirea unui arsenal neașteptat: cuțite tip briceag, pumnale, lame lungi, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, boxuri și topoare. Dar nu s-a oprit aici. Polițiștii au mai confiscat și pistoale, precum și materiale pirotehnice clasificate ca deosebit de periculoase, cu potențial de a provoca explozii și de a genera pagube considerabile, răniri grave sau chiar decese. Procurorii au argumentat că acțiunile investigate creează o stare de pericol direct pentru securitatea națională, ordinea constituțională și protejează, în fapt, valorile care țin în picioare exercitarea legală a puterii de stat.
Doi luni mai târziu, în februarie 2025, autoritatea a desfășurat 47 de percheziții în cinci județe. La locuința lui Horațiu Potra, liderul grupului acuzat, oamenii legii au descoperit teancuri de dolari ascunse într-un seif montat sub podea și o colecție substanțială de arme. Potra a recunoscut, eventual, nerespectarea regimului de deținere a armelor și munițiilor, acceptând cu o oarecare indiferență gravitatea încălcării legii.
Acuzațiile pun față în față doi oameni cu roluri distincte, dar complementare. Călin Georgescu răspunde pentru complicitate la tentativa de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și pentru comunicarea de informații false, fapte care s-au derulat într-o formă continuată. Horațiu Potra se confruntă cu o situație mai gravă: acuzat de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, și nerespectarea regimului privind materiile explozive. Fiul și nepotul acestuia, Dorian și Alexandru Potra, sunt și ei implicați, acuzați de tentativă la acțiuni anti-constituționale.
Dosarul nu este doar despre acești trei oameni. Alți 20 de inculpați completează seria acuzaților, toți acuzați de fapte cu potențial de a destabiliza ordinea constituțională și securitatea națională. La termenul precedent, pe 12 octombrie, unul dintre inculpați a cerut redeschiderea procedurii de cameră preliminară, dar curtea a respins solicitarea. Astazi, magistrații vor evalua dovezile și vor decide asupra responsabilității fiecărui inculpat.
Situația lui Călin Georgescu se complică prin faptul că se află deja în arest preventiv pentru un alt dosar, privind înșelăciune pe o scară considerabilă. Prejudiciul estimat în acel caz ajunge la 1,1 milioane de euro. Luni, cu o zi înainte de termenul din dosarul de astazi, magistrații au respins cererea DIICOT de a prelungi arestul preventiv în cazul înșelăciunii. Decizia a fost motivată, printre altele, de conduita sa din perioada în care se afla sub control judiciar: potrivit instanței, pe 26 septembrie 2026, el ar fi săvârșit noi infracțiuni în timp ce beneficia deja de măsuri restrictive.
DIICOT a argumentat cu fermitate că eliberarea lui Georgescu ar putea genera o „stare de insecuritate în rândul colectivității” și ar putea sugera că instituțiile judiciare nu reacționează eficient la infracțiuni repetate. Procurorii susțin că dovezile din dosar – care includ și verificări tehnice la o vilă – arată că riscul săvârșirii de noi infracțiuni persistă. Din perspectiva lor, măsuri mai puțin restrictive nu sunt suficiente, iar lipsa de privare de libertate nu corespunde nici necesității și nici proporționalității cerute de lege.
Ce înseamnă astazi această decizie în termeni reali? Pentru unul dintre cei mai controversați oameni din spațiul public românesc din ultimele luni, ziua de astazi va stabilii dacă acuzațiile de amestec în ordinea constituțională se vor transforma în condamnare. Pentru stat, verdictul va fi un indicator al capacității instituțiilor de a răspunde unei potențiale amenințări la adresa stabilității democratice. Pentru societate, rezultatul va răspunde unei întrebări simple dar gravă: ce se întâmplă când oamenii cu influence se gândesc să o folosească nu pentru cuvânt, ci pentru arme și explozie.
Termenul următor va pune pe masa curții o întrebare care depășește simpla responsabilitate juridică – va fi o ocazie pentru a înțelege ce exact s-a încercat în acele nopți de decembrie și februarie, și cum se ajunge la punctul în care un fost candidat la cea mai înaltă funcție din țară se găsește în spatele unor ziduri judiciare.