Tribunal București relua luni, 9 noiembrie, judecarea cererii depuse de Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale din septembrie. Georgescu solicită înlocuirea arestului preventiv — sub care se află din 29 septembrie — cu o măsură mai blândă: arest la domiciliu sau control judiciar.
Măsura arestului preventiv a fost deja prelungită de mai multe ori de judecătorii Curții de Apel București, iar fiecare refuz de a modifica decizia l-a ținut pe Georgescu încarcerat. Asta face ca ședința de luni să fie un moment crucial: o oportunitate pentru apărare de a demonstra că restricțiile pot fi relaxate, fie prin trecerea la arest la domiciliu, fie prin sistem de control judiciar simplu. Invers, procuraturile vor argumenta de ce riscul de evaziune sau influență asupra martorilor justifică menținerea arestului.
Georgescu este acuzat de înșelăciune îndreptată contra unui om de afaceri din Buzău, Răzvan Leu. Conform plângerii depuse în dosarul penal, Georgescu ar fi inițiat un schema elaborată în care Leu a fost atras cu promisiunea unei finanțări de 6 milioane de euro pentru o presupusă afacere cu metale prețioase. Pentru a obține creditul, Leu ar fi trebuit să depună o garanție: 1,1 milioane de euro. Din suma aceasta, 100.000 de euro ar fi fost direcționați explicit către finanțarea campaniei prezidențiale a lui Călin Georgescu.
Mecanismul înșelăciunii implicat alți doi oameni. Georgescu l-ar fi conectat pe Leu cu Ionel Rusen, care la rândul lui l-ar fi pus în contact cu un cetățean italian, Massimiliano Arena. Arena s-ar fi prezentat drept reprezentant al unei bănci din Elveția. Toți trei ar fi lucrat pentru a convinge buzoianul că situația e legitimă și că banii vor reveni sub formă de credit. Leu ar mai fi trimis și 100.000 de euro suplimentari după ce i s-a promis că valoarea împrumutului ar putea fi crescută la 15 milioane de euro. Promisiunile nu au fost onorate. Banii n-au revenit niciodată.
Răz van Leu a solicitat întoarcerea garanției de 1,1 milioane de euro, dar suma a dispărut. Aceasta a declanșat plângerea penală care a dus la deschiderea dosarului pe care îl judecă acum instanța. Pentru Georgescu, implicarea în acest caz a fost dezastruoasă, cu atât mai mult cu cât a apărut în presa de investigație în plin proces electoral, la doar câteva săptămâni după anularea rundei doi a alegerilor prezidențiale.
Arestul preventiv este o măsură care poate fi menținută atâta timp cât magistrații consideră că există risc important de evaziune, influență asupra martorilor, sau reiterare a infracțiunilor. Pentru a o schimba, apărarea trebuie să demonstreze că aceste riscuri au diminuat sau sunt controlabile prin metode mai puțin restrictive. În cazuri de înșelăciune cu sume mari, instanțele sunt în mod tradițional prudente: gândesc că oamenii care au dovedit capacitatea de a manipula și de a fura nu ar sta jos ușor.
Totuși, trecerea timpului poate schimba calculul. Dosarul se apropie de faze decizive, iar Georgescu a avut timp suficient pentru a-și pregăti apărarea. Avocații săi au putea identifica dovezi care să reducă gravitatea încadrării juridice sau să arate aspecte atenuante. Curtea de Apel a refuzat versiuni anterioare ale cererii, dar judecul inițial de luni ar putea duce la o privire nouă. Cuvântul final îl vor avea magistrații tribunalului, nu neapărat cei de apel.
Cazul Georgescu a devenit simbolic pentru cum o campanie politică poate se dezintegreze pe parcursul unei săptămâni, în România. De la candidat care a surprins cu 23% în turul unu la persoană în arest preventiv, tranziția a fost stranie și rapidă. Asta a făcut ca fiecare ședință de judecată să aibă eco mediatic care se-ntinde dincolo de pura temă legală. Ședința de luni va fi urmărită cu interes de invers: de susținători care cred că e victimă a unui sistem, și de critici care consideră că pedeapsa abia a început.
Până acum, Georgescu a rămas în custodia Direcției Generale a Penitenciarelor în baza mandatului de arest emis inițial în septembrie. Dacă judecul de luni decide în favoarea apărării, schimbarea ar putea deveni efectivă în câteva zile. Dacă respinge cererea, arestul preventiv rămâne în vigoare și apărarea ar putea depune apel la Curtea de Apel București, procesul alunginduse și mai mult. Fiecare decizie este o piatră în drumul unui caz care, indiferent de cum se va încheia, va rămâne o marcă pe memoria politică a României din 2024.