Trei surse din apropierea lui Vladimir Putin au declarat pentru Reuters că liderul rus respinge orice negociere a păcii cu Ucraina și se pregătește mai degrabă pentru escaladare militară.
Declaraţiile vin într-un moment în care Rusia se confruntă cu pierderi militare semnificative, criză de combustibil și atacuri adânci ale Ucrainei asupra rafinăriilor și porturilor rusești. Totuși, în loc să cedeze, Putin pare mai determinat ca niciodată să continue și chiar să amplifice operațiunile. Advisorii care au sugerat o înghețare a conflictului de-a lungul liniilor frontului actuale au fost recent mustrați de lider, ceea ce indică o rupere netă între ceea ce unii dintre consilieri iau în calcul și direcția pe care o dorește Putin.
Planul pentru Donbas și refuzul pentru pace
Obiectivul principal al lui Putin rămâne cucerirea întregii regiuni Donbas din estul Ucrainei. Deși avansurile rusești au încetinit considerabil în acest an, liderul rus crede că forțele sale vor reuși în curând să ocupe teritoriul rămas. Una dintre sursele apropiate Kremlinului a spus că Putin este decis să atingă acest țel prin forță, indiferent de costul militar și uman.
Acest refuz categoric de a negocia marchează o schimbare majoră față de ce se vehicula public. Moscova a oferit periodic semnale că ar putea accepta negocieri condiționate, dar declarațiile acestor trei oficiali sugerează că, în privat, conversația e cu totul alta. Putin nu doar că refuză tregua, dar pare să pregătească o strategie de profitare din confuzia și diviziunile interne ale Occidentului.
NATO pe radarul escaladării – România inclusă
Într-o evoluție potențial periculoasă pentru securitatea europeană, experții militari ruși discută din ce în ce mai deschis despre posibilitatea atacurilor asupra bazelor NATO din țările baltice și România. Un fost oficial al Ministerului Apărării rus, Andrei Ilnițki, a descris în articolul din 29 iunie o escaladare în faze: mai întâi, distrugerea a 30 de situri industriale majore din Ucraina, inclusiv Portul Odesa și instalații siderurgice; apoi, atacuri asupra bazelor NATO din regiune și asupra facilitaților din Uniunea Europeană care produc drone și rachete cu rază lungă de acțiune pentru Kiev.
România a fost vizată deja de drone rusești în trecut, iar discursurile acestor experți militari indică că țara noastră nu e considerată o linie roșie, ci o țintă potențială. Un atac asupra unei baze NATO ar activa garantiile colective ale Alianței, dar analiștii cred că Rusia ar putea lua riscul unor „atacuri izolate” pentru a semăna tensiuni interne în NATO și a testa coeziunea Alianței. Jack Watling, expert la Royal United Services Institute din Londra, a subliniat că scenariu ar putea fi folosit pentru a crea dezbatere în interiorul NATO cu privire la modul de răspuns – o manevră pentru a-i da lui Putin o justificare internă în Rusia pentru escaladarea recrutării militare obligatorii.
Cum vede Ucraina amenințarea viitoare
Serviciile de informații ale Ucrainei au transmis semnale similare mai multor parteneri occidentali. Un înalt oficial ucrainean, răspunzând unei solicitări din parte biroului lui Zelenski, a declarat că rapoartele de intelligence din ultimele luni arată că Putin se pregătește pentru noi operații în Ucraina sau chiar pentru un posibil atac asupra unei alte țări europene, nu pentru negocieri. Această evaluare din Kiev se aliniază cu ceea ce spun sursele din Kremlin – o conspirație între agendele Moscovei și realitatea observată de către alți servicii de informații.
Rusia a deja provocat daune extinse porturilor comerciale și rafinăriilor ucrainene. Atacurile repetate asupra infrastructurii energetice au paralizat producția și exporturile. Totuși, nici aceste pierderi nu par să-l determini pe Putin să renunțe. Dimpotrivă, ele par să-l întărească în hotărârea de a merge mai departe, chiar dacă asta înseamnă riscul unei confruntări directe cu NATO.
Ce urmează – timetable și riscuri reale
Următoarele luni vor fi critice. Sursele din Kremlin vorbesc despre o „probabilitate mare” de escaladare, iar planurile descrise de Ilnițki sugerează o progresie bine structurată. Dacă Rusia reușește să-și consolideze pozițiile în Donbas pe termen scurt, este posibil ca Putin să-și testeze realment limitele NATO. Un atac asupra unei baze NATO din România sau din zone baltice ar marca o transgresiune majoră și ar putea declara, în fapt, starea de conflict direct între Rusia și Alianța Atlantică.
Pentru România, semnalul e limpede: suntem ținuți în radar ca țintă potențială, fie pentru destabilizare, fie pentru escaladare militară. Prezența bazelor NATO pe teritoriul nostru ne face o prioritate strategică în calculele lui Putin. Miza nu mai e doar Ucraina. Conflictul se apropie de granițele noastre, iar calculele în Kremlin sugerează că Putin crede că riscul unei confrontări totale cu NATO e unul pe care-l poate lua, măcar să-și justifice, în fața Rusiei, un efort de mobilizare mai mare.