„Tribunalul București a decis să nu prelungească arestul”, a anunțat luni, 26 octombrie, instanța competentă. Decizia marchează o viraj în cazul fostului candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, care se află în arest preventiv din 29 septembrie și este acuzat de înșelăciune cu prejudiciu de 1,1 milioane de.
Hotărârea vine în contextul unei cereri a DIICOT de menținere a măsurii pentru încă 30 de zile. Judecătorii au analizat, pe parcursul zilei, dacă dovezile și riscurile justifică continuarea detenției preventive. Deși magistrații au considerat că nu mai sunt îndeplinite condițiile pentru prelungire, sentința nu este definitivă – inculpatul sau procurorii au posibilitatea de a ataca hotărârea în fața Curții de Apel.
Acuzațiile împotriva lui Georgescu provin dintr-o plângere penală depusă de omul de afaceri Răzvan Leu în septembrie. Potrivit denunțului, Georgescu, împreună cu Ionel Rusen și Massimiliano Arena (reprezentantul unei bănci din Elveția), ar fi înșelat Leu cerând garantii financiare pentru finanțarea unei linii de credit. Mecanismul era cunoscut: Leu ar fi trebuit să achite o garanție inițială de un milion de euro, din care 100.000 de euro urmau să fie folosiți direct pentru campania prezidențială a lui Georgescu. După ce Leu a transferat suma, cei trei ar fi solicitat încă 100.000 de euro cu promisiunea că creditul poate crește la 15 milioane de euro. Fondurile nu au fost niciodată transferate, iar banii lui Leu au dispărut.
Cazul a atras rapid atenția DNA și a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Pe 29 septembrie, Georgescu a fost plasat în arest preventiv la Arestul Central al Capitalei, pe bază de risc de ascundere a probelor și periculozitate.
În octombrie, Georgescu a cerut Tribunalului să-i înlocuiască arestul cu arest la domiciliu. La 13 octombrie, magistrații au admis cererea, dar decizia a fost suspendată la o zi după ce Curtea de Apel Bucuresti a respins-o. Procedura a revenit apoi la instanța de prim grad, care a evaluat pe 26 octombrie dacă DIICOT avea argumente suficiente pentru a-și menține cererea de prelungire.
Decizia de azi reflectă o schimbare în aprecierea magistraților. Instanța a considerat că, în stadiul actual al procesului, riscurile care justificaseră arestul inițial – ascunderea probelor, amenințarea martorilor, evadarea – nu mai erau la fel de pregnante. Cu o investigație avansat și probe deja asigurate, motivele pentru menținerea în detenție s-au diminuat semnificativ.
Cazul s-a complicat și prin alte acuzații depuse ulterior. Pe 21 octombrie, procurorii DIICOT au pus sub acuzare pe Georgescu pentru o infracțiune distinctă: cererea adresată unui bărbat să scaneze vila sa din Mogoșoaia pentru a detecta dispozitive de înregistrare ascunse. Procurorii văd în asta obstrucționarea justiției. Suplimentar, pe 22 septembrie, Georgescu a fost audiat pentru presupusul salut legionar făcut pe 7 octombrie la ieșirea dintr-o biserică din Buftea, în perioada în care se afla sub control judiciar.
Trei acuzații, trei dosare diferite – tabloul devine din ce în ce mai complex. Cu toate acestea, hotărârea de astăzi privitor la arestul preventiv nu este condiționată de celelalte rechizitorii. Tribunalul a judecat strict dacă circumstanțele care au justificat detenția pe 29 septembrie mai existau pe 26 octombrie.
Măsura arestului preventiv în sistemul penal român este temporară și supusă revizuirii periodice. La fiecare 30 de zile, instanța trebuie să stabilească dacă condițiile legale pentru continuare se mai întrunesc. Legea spune clar: arestul nu se menține doar pentru că există acuzații grave, ci doar dacă există risc real – risc de evadare, risc de influențare a martorilor, risc de distrugere a probelor. Dacă investigația a avansat și aceste riscuri au scăzut, arestul trebuie încetare, indiferent de severitatea acuzațiilor.
Hotărârea Tribunalului pare să reflecte tocmai această logică: nu că Georgescu ar fi nevinovat, ci că stadiul procesului și măsurile deja luate au redus pericolul pentru care fusese reținut.
Cum se deplasează din acest punct cazul nu e neapărat simplu. Deși arestul s-a încheiat, Georgescu nu e liber. Fostul candidat rămâne sub acuzare și urmează să se prezinte periodic în fața autorităților. DIICOT va continua investigația și va pregăti probele pentru a merge în fața instanței de judecată. Următoarea etapă ar fi depunerea rechizitoriului complet – documentul prin care procurorii vor formula acuzațiile finale și vor solicita judecării pe fond.
Ce vine apoi depinde de calendarul instanțelor și de complexitatea dosarului. Cu trei acuzații pe planetă, procedura se poate lungii. Dar pentru Georgescu, decizia de astăzi marchează o scădere a presiunii – din punct de vedere juridic, nu mai stă în spatele gratiilor.
Totuși, impactul reputațional rămâne brutal. Indiferent de scris instituțional al dosarului, faptul că un fost candidat la prezidență este acuzat de înșelăciune cu sume mari și de obstrucționare a justiției nu se șterge cu o hotărâre de tribunalul. Opinia publică va rămâne marcată de imaginea arestului și de acuzațiile grave, indiferent de evoluția juridică.
Următoarea moție importantă: depunerea rechizitoriului de către DIICOT, care va stabili oficial ce acuzații vor fi duse în judecată și ce pedepse vor fi solicitate. Data exactă nu e cunoscută deocamdată, dar urmează săptămânile și lunile următoare. Pe de altă parte, Georgescu și apărarea sa pot fi ușor mai optimiști – dincolo de procesul penal, ieșirea din arest e un semn că magistrații nu-l mai văd pe el ca pe un pericol imediat pentru justiție.