Luni, 2 decembrie, Călin Georgescu ajunge din nou în fața judecătorilor de la Tribunalul București. De data aceasta cere o măsură mai blândă decât arestul preventiv în care se află din septembrie — fie arestul la domiciliu, fie controlul judiciar.
Din 29 septembrie, Georgescu stă în arest preventiv într-o cauză de înșelăciune. Acuzația e gravă și clar conturată: ar fi prejudiciat un om de afaceri cu 1,1 milioane de euro. E vorba despre un caz la care anchetatorii au ajuns după o plângere depusă de Răzvan Leu, om de afaceri din Buzău. Leu s-a plâns că a fost atras în ceea ce se prezenta drept o oportunitate de investiție în metale prețioase, o afacere care ar fi necesitat o linie de credit de 6 milioane de euro.
Mecanismul înșelăciunii, conform anchetei, a funcționat în straturi. Georgescu l-ar fi pus pe Leu în legătură cu Ionel Rusen, descris drept omul de încredere al său. Rusen l-a prezentat apoi pe italianul Massimiliano Arena, care se pretindea reprezentant al unei bănci elvețiene. Într-o astfel de schemă, Leu a fost persuadat să vireze o garanție de 1 milion de euro pentru a obține împrumutul. Din acea sumă, 100.000 de euro aveau o destinație clară: finanțarea campaniei electorale a lui Georgescu.
Promisiunea apoi s-a mărit — dacă vira și inca 100.000 de euro, creditele ar putea ajunge la 15 milioane. Leu a cedat și a trimis banii. Doar că nimic nu s-a concretizat. Nici împrumutul, nici creditele. Omul de afaceri din Buzău a cerut să-și recupereze garanția de 1,1 milioane de euro, dar răspunsul nu a venit. Banii dispăruseră.
Ce înseamnă concret aceasta situație pentru Georgescu și pentru evoluția procesului său? Până acum, el a încercat de mai multe ori să iasă din arest, reușind să obțină hotărâri favorabile la nivel de tribunal. Dar de fiecare dată, Curtea de Apel București a anulat acele decizii și a menținut măsura arestului preventiv. Luni va fi o nouă încercare, dar contextul rămâne unul dificil pentru inculpat. Justiția pare să considere riscurile reale ca el să nu se prezinte la viitor, sau ca dovezile să fie ascunse.
Cazul ilustrează o strategie des întâlnită în dosarele de fraudă pe sume mari: o rețea de intermediari, o promisiune de investiție legitimă, o garanție care se transformă în sos, și apoi cuvintele goale. Rolul lui Georgescu în această schemă — dacă va fi probat la final — ar putea fi de orchestrator sau de beneficiar direct. Ținta inițială pare să fi fost finanțarea unei campanii politice, ceea ce ridică cote de gravitate și în sfera electorală.
Tribunalul are în fața lui luni o hotărâre grea. A scote Georgescu din arest înseamnă a-i acorda o măsură mai permisivă în ciuda istoriei pricinilor din partea Curții de Apel. A-l ține acolo pe baza prezumției de dangerozitate sau a riscului de ascundere de dovezi e o linie pe care judecătorii au mers constant. Oricum o ia, decizia din 2 decembrie va deschide fie o cale de apel pentru partea bănuită de fraudă, fie o continuare a luptei acesteia pentru libertate.
Următoarele zile vor decela direcția acelui proces. Dar ceea ce rămâne clar e că 1,1 milioane de euro dispar într-o afacere care nu a fost niciodată afacere, și că sistemul judiciar se mișcă acum, lent dar sigur, pentru a clarifica cine și cum a făcut-o. Restul e în mâna judecătorilor și în dovezile care vin în fața curții.
