Călin Georgescu se află în aşteptarea unei hotărâri judecătoreşti care îi poate schimba fundamental situaţia. Curtea de Apel Bucureşti a înregistrat contestaţia DIICOT faţă de decizia Tribunalului, iar pe 20 noiembrie, foştii candidat la alegerile prezidenţiale va afla dacă îşi va continua detinerea în arest preventiv.
De la finele septembrie, Georgescu se află în arest preventiv într-un dosar de înşelăciune. Acuzaţiile sunt grave: el ar fi participat la constituirea unui grup infracţional organizat alături de Ioan Rusen şi un cetăţean italian. Trei bărbaţi sunt acuzaţi că ar fi convins un om de afaceri român că poate obţine o finanţare de 6 milioane de euro prin intermediul unui contract de creditare cu o instituţie bancară, sub o condiţie aparent simplă – depunerea unei garanţii de peste un milion de euro. Rezultatul a fost că persoana prejudiciată a pierdut o sumă de 1,1 milioane de euro. Suma nu e simbolică; pentru o familie sau o mică întreprindere, aceasta e o ruină.
Procedura judiciară a evoluat repede. Vineri, 15 noiembrie, DIICOT a finalizat trimiterea în judecată a dosarului. Luni, 16 noiembrie, Tribunalul Bucureşti a decis menţinerea arestului preventiv – o decizie pe care procurorii DNA au contestat-o imediat. Acum Curtea de Apel are cuvântul. Dezbaterea contestaţiei e programată pentru 20 noiembrie, ceea ce înseamnă doar patru zile până la pronunţare. Ritm alert, în standard procedural.
Ceea ce nu e obişnuit în acest caz e amploarea reacţiilor publice. Susţinători ai lui Georgescu s-au adunat în faţa Tribunalului Ilfov din sectorul 5 al Bucureştiului, scandaluri puse pe seama unor mesaje simpliste – „Călin Georgescu, nevinovat”, „Eliberaţi-l”. Jandarmeria a trebuit să intervină după ce grupul a blocat traficul. Situaţia din faţa instanţei reflectă polarizarea din jurul acestei cauze, dincolo de aspectele strict juridice.
Legat de contextul mai larg, Georgescu are pe numele său patru dosare penale în total. Dintre acestea, două sunt mai recente – inclusiv cel curent – iar două sunt mai vechi, pentru care el a fost deja trimis în judecată anterior. Aceasta nu e o situaţie izolată, ci un pattern care adăugă greutate la cauza prezentă.
Procedura de transfer din arest în penitenciar nu e o simplă formalitate administrativă. Odată ce un inculpat trece din faza de urmărire penală în faza de judecată, persoanele aflate în detenţie preventivă sunt mutate din aresturile poliţiei în instituţii penitenciare. E o schimbare care afectează regimul de detenţie, drepturile şi condiţiile de viaţă. Nu e o pedeapsă – rămâne preventiv – dar e o schimbare de statut şi de mediu.
Georgescu a mai încercat în trecut să se sustragă arestului. A făcut mai multe demersuri judiciare care, inițial, au obţinut hotărâri favorabile la Tribunal. Doar că Curtea de Apel Bucureşti a anulat toate aceste hotărâri, pe rând. E o situaţie care dezvăluie firul tensionat al acestui caz – între judecători diferiţi, între instanţe diferite, între dorinţa unor instanţe inferioare de a-i acorda eliberarea şi poziţia mult mai restrictivă a Curţii de Apel.
Decizia din 20 noiembrie va depinde de evaluarea făcută de magistraţii Curţii de Apel. Ei vor cântări gravitatea acuzaţiilor, riscurile juridice (pericol de fugă, pericol de prejudiciare a probelor, pericol de reiterare a infracţiunilor), şi contextul general al cazului. Fapta în sine – convingerea unei persoane să depună o garanţie substanţială pe baza unei promisiuni false – e o înşelăciune de proporţii. Suma prejudiciată nu lasă loc de ambiguitate.
Cum evoluează situaţia după 20 noiembrie? Dacă Curtea de Apel menţine arestul, Georgescu va fi transferat în penitenciar în ordinul zilei. Dacă decide să-l elibereze pe calea eliberării sub control judiciar sau sub alte măsuri mai blânde, el ar putea ieşi din detenţie, dar sub restricţii. Orice decizie a Curţii de Apel se poate ataca doar la ICCJ – Instanţa Supremă – în caz de recursiune. Practic, decizia din 20 noiembrie va fi penultima în chain-ul procedural pentru etapa arestului preventiv.
Cazul lui Georgescu e mai mult decât o cauză ordinară de înşelăciune. E o demonstraţie a cum funcţionează sistemul judiciar român la nivel de Curte de Apel, cum se ciocnesc deciziile instantelor inferioare cu poziţia colegiilor de apel, şi cum se raportează opinia publică la deciziile judecătoreşti. Până atunci, răspunsul vine în patru zile. Marţi, 20 noiembrie, ora de pronunţare nespecificată încă, dar sigurul e că rezultatul va fi cunoscut. Aşteptarea însăşi – pentru Georgescu, pentru familie, pentru susţinători, pentru cei interesaţi de modul în care funcţionează justiţia – nu va mai dura mult.
