Consiliul General al Municipiului București a votat vineri, 28 august, eliminarea programului Materna și reducerea ajutorului financiar pentru nou-născuți. Mămicile bucureștene pierd atât voucherele de câte 1.000 de lei acordate de două ori pe an, cât și 500 de lei din stimulentul acordat la naștere. Votul a trecut cu 29 pentru și patru împotrivă.
Decizia vine în mijlocul unei crize financiare acute la nivelul Primăriei Municipiului București, iar motivul oficial invocat merită citit cu atenție: autoritățile spun că serviciile medicale prenatale sunt deja gratuite prin sistemul de sănătate, deci voucherele nu mai sunt necesare. E un argument tehnic corect, dar care ignoră un detaliu esențial — pentru multe femei, mai ales din familii cu venituri mici, acele 1.000 de lei nu mergeau la medic, ci acopereau cheltuielile reale ale sarcinii pe care sistemul public nu le plătește nimeni.
Opt ani de program Materna, eliminați cu 29 de voturi
Programul Materna fusese lansat în 2018 și se adresa mamelor de peste 18 ani cu domiciliul în București de cel puțin șase luni. În opt ani, devenise o resursă pe care multe familii o luau în calcul de la prima ecografie. Costul total pentru bugetul PMB se ridica la aproximativ 24 de milioane de lei pe an, sumă pe care consilierii au considerat-o, acum, prea mare.
Și mai e ceva. Concomitent cu eliminarea voucherelor, același vot a redus și stimulentul financiar acordat la naștere, de la 2.500 de lei la 2.000 de lei. Cele două tăieri împreună înseamnă că o familie din București cu un nou-născut pierde, față de acum câteva luni, între 2.000 și 2.500 de lei pe an, în funcție de câte vouchere reușea să acceseze. Nu e o sumă care să schimbe dramatic traiul unei familii cu ambii părinți angajați. Dar pentru o mamă singură sau pentru o gravidă fără loc de muncă stabil, diferența e reală și se simte imediat.
Cine mai primește stimulentul redus la 2.000 de lei
Stimulentul pentru nou-născuți rămâne condiționat de mai mulți factori cumulați: ambii părinți trebuie să aibă domiciliul în București de minimum 12 luni neîntrerupt la momentul depunerii cererii, să nu aibă datorii restante la bugetul local și nașterea să fi fost înregistrată într-o maternitate din Capitală. Hotărârea adoptată vineri păstrează accesul la ajutor pentru câteva categorii vulnerabile: mamele cu drept stabilit la venit minim de incluziune, mamele cu dizabilități, cele aflate în situații critice de viață — victime ale calamităților sau ale violenței domestice —, mamele minore și mamele care nasc cetățeni fără cetățenie sau proveniți din zone de conflict armat.
Reducerea lovește tocmai în familia obișnuită cu venituri modeste, care nu e săracă destul pentru a primi ajutor social, dar care simte fiecare leu cheltuit pe pampers și lapte praf. PMB-ul are de ani de zile o problemă structurală cu bugetul, iar programele sociale de tip voucher sunt, din punct de vedere politic, mai ușor de tăiat decât salariile sau investițiile mari. Mama care nu mai primește voucherul Materna nu iese în stradă a doua zi. Dar efectul se acumulează și se vede în statistici, cu un decalaj de câțiva ani.
Ce urmează concret pentru familiile din București
Hotărârea este adoptată și intră în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial al Municipiului București. Familiile care aveau cereri în curs pentru voucherele Materna vor fi afectate în funcție de stadiul dosarului, deși detaliile tranzitorii nu au fost comunicate public până la ora publicării acestui articol. Stimulentul redus la 2.000 de lei rămâne activ, deci nașterea unui copil în București continuă să fie însoțită de un ajutor financiar — mai mic, dar prezent. Rămâne presiunea socială și electorală care va urma, mai ales că tăierile din programe pentru familii sunt, istoric, printre cele mai toxice politic pe termen mediu.
Pentru o familie care a calculat bugetul sarcinii cu voucherele Materna incluse, vara lui 2026 a venit cu o factură neașteptată. Și nimeni de la Primărie nu le-a scris personal să le spună.