Într-o toamnă blândă, când razele soarelui se strecurau printre crengile pline de rod ale mărului bătrân din grădina bunicii, merele începuseră să cadă pe pământul moale, formând un covor dulce și parfumat. Merele acestea, roșii și aurii, erau prea multe pentru a fi mâncate sau făcute în plăcinte. Așa că, în fiecare an, bunica știa exact ce să facă: transforma această bogăție într-un oțet de mere delicios, plin de aromă și sănătate.
Oțetul de mere este cunoscut pentru aroma sa ușoară și pentru numeroasele beneficii pentru sănătate. Fabricat prin fermentarea mustului sau cidrului de mere, acesta păstrează toți nutrienții și avantajele fructelor din care provine, inclusiv capacitatea de a susține pierderea în greutate.
Un aspect important de reținut este că oțetul de mere autentic trebuie să fie natural, nefiltrat și nepasteurizat, deoarece procesul de pasteurizare și filtrare elimină multe dintre calitățile sale benefice. În plus, adăugarea de sulfiți pentru a-i prelungi durata de viață poate compromite puritatea și gustul autentic al oțetului.
De când mă știu, o vedeam pe bunica culegând cu grijă merele căzute. Le aduna într-un coș de nuiele, ales parcă anume pentru această muncă. Merele nu erau perfecte – unele aveau pete, altele erau ușor zdrobite – dar asta nu conta. „Cele mai bune lucruri se fac din ce e simplu și natural,” spunea bunica, arătându-mi cum să aleg cele mai bune mere pentru oțet.
Odată adunate, merele erau duse în cămara răcoroasă, unde bunica le curăța de codițe și frunze. Le tăia în bucăți mari, iar mirosul lor dulce-acrișor umplea aerul, amestecându-se cu aroma de lemn vechi și ierburi uscate ce atârna în aerul de toamnă.
Cu mâini pricepute, bunica punea merele tăiate într-o butie mare de lemn. Peste ele turna apă rece de izvor, adăugând puțină miere pentru a îndulci puțin amestecul. „Mierea ajută la fermentație,” îmi spunea, zâmbind în timp ce amesteca cu o lingură mare de lemn, „și dă o aromă specială oțetului.”
În următoarele săptămâni, butoiul era lăsat într-un colț al cămării, unde soarele ajungea doar timid prin geamul mic. Zilele treceau, iar bunica se îngrijea să amestece amestecul zilnic, cu răbdare și atenție. Mi-a spus că magia oțetului stă în răbdare – trebuia să lași natura să își facă treaba, fără grabă.
Pe măsură ce zilele se scurgeau, fermentația își urma cursul. Din când în când, bunica mă chema să miros amestecul, să simt cum mirosul de mere proaspete se transforma încet într-o aromă ușor acrișoară, semn că oțetul era pe drumul cel bun.
După câteva luni, oțetul era gata. Bunica îl strecura cu grijă, separând lichidul auriu de resturile de mere. Oțetul astfel obținut era turnat în sticle mari, pe care bunica le așeza pe rafturi, alături de alte comori ale cămării: dulceață, gemuri și murături. Fiecare sticlă de oțet purta cu ea o parte din toamna aceea, din mirosul merelor căzute și din căldura soarelui blând.
Acest oțet nu era doar pentru salate sau pentru a da gust mâncărurilor. Bunica îl folosea pentru toate, de la tratarea micilor răni până la pregătirea băilor de picioare după o zi lungă de muncă în grădină. Era o licoare magică, făcută din dragostea bunicii și darurile simple ale naturii.
Așa mi-am amintit mereu cum bunica transforma rodul bogat al mărului bătrân într-un oțet minunat, plin de savoare și tradiție, o poveste în sine, transformată într-o sticlă de aur lichid.
Atenție: Dacă suferi de ulcer sau gastrită, ar trebui să eviți consumul de oțet de mere, din cauza acidității sale ridicate. În caz contrar, îl poți include cu încredere în dieta ta zilnică, deoarece se potrivește perfect ca un condiment subtil și sănătos.
Cum să prepari oțet de mere acasă:
Ingrediente necesare:
- 5 mere verzi
- 1 litru de apă
- 50 g zahăr tos
- 1 litru de apă clocotită sau filtrată
Instrucțiuni de preparare:
- Sterilizează un recipient de 1 litru: Fierbe-l într-o cratiță cu apă timp de 30 de minute și lasă-l să se usuce natural.
- Pregătește apa și zahărul: Fierbe 1 litru de apă și amestecă-l cu zahărul până când acesta se dizolvă complet. Lasă apa să se răcească complet.
- Pregătește merele: Spală, usucă și taie merele în bucăți. Pune-le în recipientul sterilizat.
- Adaugă apa și siropul: Toarnă apa clocotită și siropul peste mere, asigurându-te că acestea sunt complet scufundate în lichid.
- Acoperă și păstrează: Sigilează recipientul cu tifon steril, fixează cu o bandă elastică și acoperă cu un prosop. Păstrează-l într-un loc răcoros, uscat și întunecat.
- Fermentare: Lasă merele să stea timp de 3 săptămâni, verificând periodic pentru a te asigura că nu s-a format mucegai. După 21 de zile, strecoară lichidul și pune-l înapoi în recipient.
- Continuă fermentarea: Lasă lichidul în întuneric timp de încă 28 de zile, amestecându-l la fiecare 2 zile.
Rezultatul final:
După cele 28 de zile, oțetul tău de mere este gata de utilizare. Poți să-l folosești pentru gătit, în salate sau pentru a adăuga un plus de savoare și beneficii sănătății tale zilnice.
