„Am cumpărat bere, semințe și arahide pentru restaurantele instituției,” a declarat Banca Națională a României, în apărarea unei serii de achiziții care au stârnit o reacție критică acerbă în spațiul public.
BNR nu e singura instituție publică care și-a permis asemenea cheltuieli. Camera Deputaților a plătit 46.000 de lei pentru portofele în același interval. Ambele achiziții au apărut în presa de investigație exact în momentul în care băncile centrale și guvernele din regiune anunță măsuri de austeritate și restrângere a cheltuielilor administrative.
Cifrele oferă o imagine mai concretă. BNR a achiziționat bere în 18 rânduri diferite, totalul ajungând la aproape 28.000 de lei. Pentru semințe și arahide, cheltuiala s-a ridicat la aproximativ 14.000 de lei. Dar cifrele cele mai mari vin din alte capitole: antrenori de badminton, tenis și gimnastică (220.000 de lei) și un manechin realist pentru o expoziție (aproape 7.000 de lei). Instituția deține, într-adevăr, o bază sportivă și un restaurant, ceea ce face achiziționarea acestor produse formal legală. Procedurile au fost respectate din punct de vedere al cadrului legal.
Totuși, timing-ul e critic. Aceste achiziții au fost plasate în perioada în care BNR a fost forțată să revizuiască în creștere prognoza inflației pentru finalul anului. Estimarea anterioară era de 6,1 procente; noua prognoză a ajuns la 7,4 procente. Pentru o populație care se confruntă deja cu costuri mai mari ale vieții și cu salarii care nu ţin pasul cu inflația, imaginea unei bănci centrale care se permite bere și antrenori de lux în timp ce inflaţia crește este dificil de digestat.
Reacții dure din spațiu public
Criticii au fost vocali și vizibili. Aceștia au argumentat că instituțiile publice, în special cele cu rol de stabilizare economică, trebuie să fie modele de responsabilitate fiscală. Atunci când băncii centrale îi cade sarcina de a comunica măsuri dure către populație, cumpărarea de bere și antrenori de sport trimite un mesaj contrar: că elitele administrative trăiesc într-o realitate paralelă, dezbinată de greutățile oamenilor obișnuiți.
Un reprezentant BNR a apărat achiziția invocând faptul că produsele au fost cumpărate din venituri proprii ale instituției, nu din bugetul de stat. Argumentul pare să piardă însă din forță atunci când inflația crește și băncii centrale i se cere să implementeze politici monetare restrictive care vor lovi economia reală. Ipocrizia aparentă a fost notată de mai mulți comentatori: cum poți cere discipline de spese și restricții macroeconomice când instituția ta cumpără produse care nu sunt esențiale?
Transparență și legitimitate instituțională
Ce merită observat e că procedurile legale au fost respectate. BNR și Camera Deputaților nu au încălcat nicio regulă. Dar legea și bunul simț nu sunt totdeauna în concordanță. Un guvern serios, într-un moment de dificultate economică, ar putea declara moratorie asupra achiziiilor de lux, din proprie inițiativă, pentru a semnala coerență între retorica de austeritate și acțiunile reale ale instituțiilor.
România se află într-o perioadă dificilă. Economia crește greu, datoriile externe se acumulează, iar populației i se cere să încapă în cintrul bugetar. Instituțiile care ar trebui să ofere încredere și direcție trebuie să demonstreze că înțeleg sacrariul acestui moment. Achiziția de bere și antrenori de sport nu arată asta.
Următoarele săptămâni vor aduce, probabil, și alte dezvăluiri similare. Sistemul public de achiziții e deschis, iar jurnaliștii și organizațiile civile parcurg zilnic datele pentru a identifica anomalii. Fiecare descoperire de acest tip erodează credibilitatea instituțiilor, chiar dacă din punct de vedere formal, totul e în regulă. De aceea, gestiunea imagine și a discursului unei instituții publice, în perioadele de criză, e la fel de importantă ca și respectarea procedurii. BNR va trebui să ia asta în serios, fie prin explicații mai convingătoare, fie prin acțiuni corective care să demonstreze aliniere la realitatea economică a cetățenilor pe care-i reglementează.
