Partidul AUR a depus în Parlament un proiect de lege care intenționează să restricționeze persoanele care pot însoți președintele Bucureștiului, Nicușor Dan, în deplasările oficiale finanțate din bani publici.
Legislația din România nu a cuprins anterior o reglementare explicită referitoare la categoriile de persoane autorizate să însoțească un demnitar în vizitele internaționale sau în deplasări finanțate din bani publici. Această lacună normativă a creat o zonă gri care, în cazul primarului Nicușor Dan, s-a transpus într-o practică: Mirabela Grădinaru a participat la mai multe misiuni oficiale alături de el, inclusiv în New York, Kiev și Chișinău, cu acoperirea cheltuielilor de transport, cazare și alimentație din fonduri ale Primăriei.
Proiectul legislativ depus de parlamentarii AUR propune enumerarea clară a tuturor categoriilor de personal și demnitari eligibili pentru finanțare publică în contextul deplasărilor oficiale. Textul introduce o distincție esențială: singura persoane din sfera intimă a unui demnitar care ar putea beneficia de acoperire publică ar fi soțul sau soția oficială, prin cărțile de stare civilă. Partenerii neoficiali, oricare ar fi relația lor — chiar dacă se întinde pe ani sau decenii — vor fi excluși din această categorie. Aceasta înseamnă că Mirabela Grădinaru nu ar mai putea fi finanțată din bani de stat pentru participarea la aceste vizite, în ciuda legăturii personale de lungă durată cu Nicușor Dan.
Logica din spatele propunerii AUR se bazează pe principiul transparenței și accountability-ului fondurilor publice. Argumentul avansat e că banii contribuabililor nu trebuie utilizați pentru a acoperi cheltuielile unor persoane care nu ocupă o funcție oficială și nici nu sunt legate prin lege civilă de demnitar. Totuși, această poziție ignită o dezbatere cu implicații sociale mai largi. În timp ce legislația tradițională recunoaște căsătoria civilă, realitatea socială a României din ultimele două decenii include numeroase perechi în relații stabile, neformal căsătorite, o practică care devine din ce în ce mai normalizată.
Ceziunea dintre recunoașterea legală și realitatea socială creează o situație inedită. Nicușor Dan, în calitatea de primar al Capitalei, este o figură publică centrală. Deplasările sale cu caracter oficial sunt parte a responsabilităților profesionale. Prezența Mirabelelei Grădinaru în aceste vizite, indiferent de statutul juridic al relației, ar putea fi interpretată și ca un rol de suport personal pentru demnitar — o funcție pe care o poate îndeplini eficient pentru omul pe care se așteaptă să-l reprezinte cu demnitate internațional.
Măsura propusă de AUR nu este izolată în contextul politic actual. Ea se înscrie într-o strategie mai largă de scrutare mai severă a cheltuielilor demnitarilor și a beneficiarilor acestora. Alte formațiuni politice au avansat în trecut critici similare privind utilizarea fondurilor publice pentru membri ai familiei sau ai entourageului demnitarilor, deși aplicarea unei asemenea politici rămâne complexă. Fiecare caz este particular, iar limitarea strictă la soț/soție în documentele legale ar putea deveni o fereastră de oportunitate pentru alte litigii similare în viitor.
Până în prezent, Nicușor Dan nu a comentat public inițiativa. Se așteptă ca proiectul să fie discutat în comisiile parlamentare competente, dar calendarul și rezultatul final rămân incerte. Un vot favorabil ar impune o schimbare semnificativă a practicii curente și potențial ar avea consecințe directe asupra modului în care alți demnitari și-ar organiza deplasările oficiale. În schimb, respingerea sa ar reafirma status quo și lipsa unei reglementări clare pe această temă.
Contextul politicului românesc arată o fragmentare accentuată, iar un proiect de lege inițiat de AUR e susceptibil să primească reacții conflictuale din alte partide. USR și PSD, de pildă, ar putea avea poziții diferite. Dacă legea ar fi votată, nu ar fi nici prima dată cînd o măsură legislativă se concentrează pe cazul specific al unui demnitar din Bucureștiul administrat de o altă forță politică.
Pentru Mirabela Grădinaru, dacă legea s-ar adopta în forma propusă, ar insemna fie o retragere din aceste misiuni oficiale, fie finanțare din alte surse — posibilitate pe care Primăria o poate negocia dacă dorește. Pentru electoratul bucureștean și pentru administrația capitalei, acceptarea sau respingerea măsurii va trimite un semnal clar despre ce standarde de transparență și etică sunt considerate prioritare în administrația locală.
Decizia finală va depinde de voturile din Parlament și de echilibrul de forțe dintre blocurile politice. Ceea ce rămâne sigur este că această inițiativă a AUR a relansat o conversație necesară: cum se finanțează din bani publici prezența persoanelor din sfera intimă a demnitarilor, cine ar trebui să decidă și pe baza căror criterii. Răspunsurile la aceste întrebări vor modela viitoarea practică legislativă și administrativă a țării.