O femeie de 36 de ani din București a depus plângere penală împotriva fostului său șef de la o sală de jocuri de noroc, acuzându-l de hărțuire sexuală și viol la locul de muncă. Incidentul ar fi avut loc în septembrie 2025. Bărbatul acuzat neagă faptele.
Andreea, cum apare în relatările publice, susține că superiorul direct a început să o hărțuiască sexual încă din primele săptămâni de angajare. Comportamentul a escaladat progresiv, culminând cu o agresiune fizică în vestiar — singurul spațiu din unitate fără camere de supraveghere. „M-a tras în brațe, mi-a pus mâinile pe sâni prin cămașă”, a declarat femeia. Ea a fotografiat vânătăile de pe corp imediat după incident.
Demisia și înregistrarea care urmează să fie probă
Înainte să plece din companie, Andreea a înregistrat o conversație cu șeful său, în care acesta pare să recunoască parțial cele întâmplate. Motivul a fost practic: „Mi-a fost frică că o să mă caute și am făcut înregistrarea pentru că o să am nevoie de un ordin de protecție.”
Șapte luni a așteptat până să depună plângere penală la parchet — o perioadă pe care o explică prin rușine și teama că nu va fi crezută, dat fiind că bărbatul acuzat avea o vechime mult mai mare în companie. Între timp, alte femei care s-au regăsit în situații similare au contactat-o și urmează să depună mărturie în dosar.
Context și precedente
Hărțuirea sexuală la locul de muncă este reglementată în România prin Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați. Legea definește hărțuirea sexuală drept o formă de discriminare și obligă angajatorii să adopte măsuri interne de prevenire și sancționare. Victimele au la dispoziție mai multe căi: sesizarea Inspecției Muncii, depunerea plângerii penale la parchet sau solicitarea unui ordin de protecție provizoriu, emis în regim de urgență de instanță.
Violul comis în contextul unui raport de autoritate este incriminat prin articolul 218 din Codul Penal, cu pedepse de la trei la zece ani de închisoare, cu limite superioare majorate când fapta este săvârșită prin abuz de calitate. Bărbatul acuzat negat public faptele, într-o declarație confuză: „Nu, sunt adevărate. Dacă erau adevărate, puteam să fac atunci ceva, nu știu.” Compania a transmis că o comisie internă a concluzionat că plângerea a fost nefondată, însă bărbatul și-a dat demisia.
Ancheta penală și pașii următori
Dosarul se află la parchet. Anchetatorii urmează să audieze toate persoanele implicate: Andreea, bărbatul acuzat, posibili martori și celelalte femei care au anunțat că vor depune mărturie. Înregistrarea audio și fotografiile realizate de victimă imediat după agresiune vor fi analizate ca mijloace de probă. Dacă va fi trimis în judecată și condamnat, bărbatul riscă până la zece ani de închisoare.
Cazul pune în lumină intervalul lung dintre momentul agresiunii și sesizarea autorităților — șapte luni, în acest caz. Raportul de putere dintre victimă și agresor, rușinea și lipsa de informare despre procedurile disponibile sunt factori care întârzie accesul la justiție în situații similare. Andreea a ales să vorbească public. Ancheta abia începe.