Autoritățile fiscale au lansat o operațiune de amploare pentru a identifica și sancționa evaziunea fiscală sub toate formele ei. Problema care a declanșat această mobilizare nu e nici greu de înțeles: mii de români se prezintă pe hârtie drept sărace, fără surse de venit declarate, dar desfășoară o viață care.
Campania s-a concentrat inițial pe proprietarii de bunuri de lux care nu pot justifica de unde au banii. Mecanismul evaziunii era frecvent sofisticat: pentru a se ferи de suspiciuni, mulți cumpărători legau achiziții pe numele rudelor, în special bunici în vârstă. Un bolid de 150.000 de euro figurează pe numele unei babice care n-a avut niciodată venit legal care să acopere o fracțiune din acea sumă. ANAF a început să urmărească exact aceste transferuri de proprietate și a descoperit un model clar de ascundere sistematică a banilor.
Primele descoperiri au fost șocante. Un caz a relevat o plată de 100.000 de euro cash pentru achiziția unui autoturism. Alt cumpărător a dat jumătate de milion de lei, în aceeași manieră — numerar, fără documentare. Economia din aceste plăți nu e nuanțată: e evaziune fiscală de proporții. Christian Năsulea, economist, a descris corect dimensiunea problemei. „Când vorbim de venituri zero și bunuri cu valoarea mai mare de 150.000 de euro, nu este vorba despre un pic de evaziune, pe ici-colo. Vorbim de cazuri de mare evaziune, care ar fi trebuit să fie tratate de foarte mult timp”, a declarat el. Oamenii obișnuiți au simțit și ei indignarea. Un intervievat de ANAF a spus clar: „Din punctul meu de vedere, e ceva corect să declari averile pe care le ai. Au dreptate cei care vor să-i verifice pe cei care au veniturile astea.”
Dar evaziunea din bunuri de consum nu e singura țintă. ANAF a extins controalele și asupra sportului profesional. Peste 200 de fotbaliști și antrenori importanți au văzut conturile lor blocate din cauza neplații corecte a taxelor și impozitelor. Perioada auditată e 2019-2020, ani în care pandemia a creat incertitudini financiare peste tot. Firul roșu al investigației: veniturile declarate nu corespundeau cu realitatea. Unii jucători au fost plătiți prin mecanisme care evitau obligații fiscale; alții pur și simplu n-au plătit taxele aferente. Statul încearcă acum recuperarea sumelor scadente, iar blocarea conturilor e o presiune concretă.
Partea care demonstrează cel mai bine amploarea fenomenului privește industria videochatului. ANAF a identificat persoane care acționau în acest sector și căror venituri declarate erau o păpușă de hârtie lângă realitate. Calculele sunt limpezi: sumele nedeclarate individual variază între 200.000 și 3,15 milioane de lei. Cumulat, valoarea totală a veniturilor nedeclarate în acest sector depășește 64 de milioane de lei. Aceasta nu e o cifră mică; e o gaură reală în bugetul statului, bani care trebuie să-și găsească sursa din undeva. ANAF a tratat acest caz ca pe o prioritate.
Aproape 400 de influenceri au intrat și ei în vizor, după ce au încasat venituri totale de 280 de milioane de lei. Acești creatori de conținut au neglija pur și simplu declarația unor sume substanțiale la autoritățile fiscale. Unii invocau naivitate în privința obligațiilor; alții se bazau pe ideea că, dacă nu-i prinzi, nu-i taxezi. ANAF a venit cu răspunsul: dacă circulă bani, ei trebuie să fie trasabili și taxabili.
Ce înseamnă toată operațiunea aceasta, în realitate? Pe scurt, o schimbare de abordare. Fiscul nu mai așteaptă declarații corecte din bunăvoie; el merge activ în calamă și verifică discrepanțele. Pentru cine? Pentru toți cei care au încasat bani fără să declare la stat. Riscurile sunt concrete: amende semnificative, dobânzi penalizatoare, confiscări. Pentru cetățenii cinstiți, mesajul e unul de satisfacție — că statul în sfârșit se ține de cuvânt și forțează egalitate fiscală. Pentru evadatori, perioada de confort s-a închis.
Termenele următoare vor fi cruciale. ANAF a anunțat că verificările vor continua, cu accent pe categoriile care și-au probat priceperea la ascundere. Documentele vor fi cerute sistematic; plățile în numerar vor fi urmărite mai strict; transferurile între rude vor declanșa automat anchete. Nu-i o amnistie și nici o dilemă morală — e enforțare a legii. Pentru România, aceasta ar putea marca punctul de cotitură în lupta cu evaziunea fiscală. Și pentru cetățean, mesajul e simplu: dacă ai bani, declara-i. Statul nu mai glăsuiește — el verifică.