„Nu avem cum să nu observ diferența între ceea ce declari și ceea ce deții”, spune un inspector ANAF într-o conversație obișnuită. Afirmația asta, banală pentru o autoritate fiscală, devine grăitoare atunci când o pui în contextul unei operațiuni masive de control: peste 1.100 de persoane fizice verificate în nouă.
Între iulie 2025 și mai 2026, ANAF a pus sub lupă averile românilor cu o precizie până acum imposibilă. Motivul e simplu: instituția dispune acum de instrumente tehnologice care o lasă să schimbe informații direct cu autoritățile fiscale din alte țări. Când un român declară un venit de 2.000 de lei pe lună, dar circulă cu o mașină de lux, locuiește într-o vilă și viață cu standarde pe care nu și le poate permite, discrepanța devine vizibilă. Și greu de explicat.
Instrumentele noi ale ANAF nu sunt sofisticate doar ca tehnologie. Sunt sofisticate și ca filosofie. Fisc nu mai crede pe cuvânt. Fisc verifică. La nivel internațional, cu bănci de date conectate, cu schimb de informații în timp real. E o schimbare majoră pentru un contribuabil obișnuit și mai ales pentru acei români care au construit patrimoniu pe mecanisme creative — economii în numerar, împrumuturi ciudate de la rude, depozite în conturi care nu-și justifică originea.
Controalele ANAF au găsit modele recurente de nereguli. Cel mai frecvent, depuneri de sume mari în numerar în conturi personale. Un caz clasic: cineva depune 50.000 de euro azi, 70.000 mâine, 40.000 peste o săptămână. Fisc vede șirul depozitelor și pune întrebarea firească: de unde banii? Răspunsul „am economisit” nu mai ține dacă omul nu a avut venituri declarate care să-i permită acele economii. A doua neregulă frecventă: achiziții de imobile și mașini cu numerar. Tranzacții de milioane de euro, care teoretic nu trebuie declarate, doar că ele crează bunuri care, pe hârtie, nu au cine să le justifice. A treia categorie, mai sofisticată: împrumuturi acordate propriilor firme, cu dobânzi minuscule sau fără dobândă, care permite transferul de bani cu aparență de legalitate.
Există și cazuri mai inedite. Români care declară că au primit moșteniri din străinătate, dar când ANAF contactează autorități fiscale din țara respectivă, nu se confirmă niciun transfer de bani. Sau persoane care spun că au câștigat la loterie internațională, dar nu prezintă documente. E vorba de sume ciudate, nedeclarate, a căror sursă nu poate fi verificată și, deci, nu poate fi acceptată nici acceptată fiscal.
Geografic, situația e grăitoare. București și Prahova concentrează cea mai mare parte din nereguli găsite de inspectorii ANAF. E logic: aici sunt și cele mai mari venituri, și cele mai agresive scheme de evaziune, și cea mai mare concentrare de bogați cu comportament fiscal dubios. Dar aceasta nu înseamnă că restul țării e curat. Controalele se desfășoară în toată țara. ANAF doar raportează datele cu preciziune geo.
O cifră merită meditație: 540 de milioane de lei în creanțe stabilite pentru 1.100 de persoane. E o medie de aproximativ 490.000 de lei per persoană. Adică impozite și taxe pe care nu le-au plătit, dobânzi și penalități aferente, toate adunate. Iar 124 de milioane de lei în măsuri asiguratorii — popriri, sechestre — sunt bani blocați provizoriu în conturi și bunuri sechestrate, în așteptarea sentinței finale.
Ce se întâmplă după control? ANAF notifică contribuabilul. I se comunică creanța și termenul de plată. Dacă nu achită voluntar, fisc merge la execuție silită. Fisc vinde bunuri sechestrate la licitație online, cunoscut pentru ceasuri de lux și mașini Ferrari și Lamborghini confiscate de la evazioniști. E spectacol fiscal, într-un anumit sens.
Dar ce-i mai relevant e ce se întâmplă de facto la nivelul comportamentului. Controalele astea nu sunt doar despre bani. Sunt despre schimbarea calculului. Persoana care până acum era sigură că poate depune 200.000 de euro în numerar fără să-i ceară nimeni de unde sunt banii — acea persoană nu mai e sigură. Fisc vede. Fisc știe. Fisc contactează autoritățile din alte țări și verifică. Calculul risk-benefit se schimbă drastic.
ANAF a anunțat recent că va intensifica controalele pe această linie. Perioada iulie 2025 — mai 2026 e doar o premieră. Digitalizarea e în curs, instrumentele devin mai rafinate, baza de date mai vastă. În următorii 12 luni, e plauzibil ca numărul controalelor să crească și rata de descoperire să fie și mai înaltă. Instituția dispune de resurse și, mai important, de motivație politică — fiecare euro recuperat e o victorie în ochii opiniei publice.
Totul spune că vremea averii neexplicate e aproape de sfârșit. Nu pe-ntregul, desigur. Va exista mereu evaziune, mereu oameni dispuși să riște. Dar pentru cine calculeaza, diferența e clară acum: viață cu patrimoniu nedeclarat devine exponențial mai riscantă. ANAF nu mai e instituția care se mulțumește cu legi, dosare și sentințe. ANAF e instituția care vede banii tăi și cere socoteală.