Ritmul de creştere al acestora este mare, deci raţiile trebuie să conţină substanţe uşor digestibile şi proteină cu valoare biologică mare.
În primele 8 săptămâni de viaţă, un purcel consumă 40 l de lapte.
Laptele asigură dublarea în greutate la o săptămână, determină creşterea în greutate de 5 ori la o lună. Un kg spor în greutate se asigură prin 4 l de lapte.
Frecvenţa suptului este mare în primele zile de viaţă (20-25 ori/zi), dar cantitatea de lapte consumată la un supt este mică (20-30 g/supt)
Capacitatea de digestie a SU creşte odată cu dezvoltarea echipamentului enzimatic care se poate considera complet la vârsta de 7 săptămâni (în condiţiile unei alimentaţii complete).
În primele 3 săptămâni purceii au în echipamentul enzimatic lactaza, dar lipseşte amilaza, maltaza, sucraza. De asemenea, dintre enzimele proteolitice este prezentă doar tripsina, dar în C% mică, care creşte constant până la 3 săptămâni. Pepsina lipseşte, dar creşte până la 7 săptămâni (în primele săptămâni este inactivă deoarece nu se secretă acid clorhidric). Lipazele sunt în cantitate redusă, astfel purceii în primele săptămâni de viaţă pot digera doar proteinele, glucidele şi lipidele din laptele matern.
După vârsta de 3 săptămâni se reduce lactaza şi creşte producţia celorlalte enzime – amilaza pancreatică, enzimele proteolitice, lipazele; deci, de la această vârstă, purceii pot să valorifice şi alte surse de hrană decât laptele matern. La 5 săptămâni echipamentul enzimatic este bine dezvoltat, iar la 7 săptămâni poate fi considerat complet.
Este bine ca alimentaţia suplimentară să se introducă de la vârsta de 5-6 zile pentru stimularea acţiunii secretorii şi dezvoltării echipamentului enzimatic. Suplimentarea se va face cu furaje de bună calitate, de obicei nutreţul combinat 01. Dacă nu se pot amenaja locuri suplimentare pentru furajarea purceilor, se va avea în vedere ca furajul pentru scroafă să fie de foarte bună calitate pentru a putea fi consumat şi de purcei.
Prima criză – apare la vârsta de 14-15 zile, moment în care laptele scroafei nu mai acoperă cerinţele nutritive ale purceilor. De aceea este foarte importantă suplimentarea timpurie a alimentaţiei, pentru ca purceii să dispună totuşi de un echipament enzimatic care să le permită, la 14-15 zile, să digere suplimentele.
Suplimentarea se va face:
–în sistemul gospodăresc – cu grăunţe prăjite
–în sistemul intensiv – cu furaj combinat 01 (conţine şi zahăr furajer)
În primele 24 h trebuie tăiaţi colţii purceilor (pentru a nu fi respinşi de scroafă); la 2 săptămâni este bine ca masculii să fie castraţi.
Pentru prevenirea anemiei feriprive se administrează fier în primele 2-3 zile de viaţă – ex. fier dextran i.m. profund 2 ml.
A doua criză – survine la vârsta de cca. 21 de zile – este o criză imunologică – datorată epuizării imunităţii pasive. În această perioadă creşte sensibilitatea şi receptivitatea purceilor faţă de infecţiile banale.
A treia criză – este înţărcarea.
–În sistemul gospodăresc la 7-8 săptămâni
–În sistemul intensiv se poate şi la 5-6 săptămâni
Greutatea cea mai convenabilă la înţărcare este de 10 kg, dar să nu fie mai mică de 7 kg, iar purceii trebuie să consume zilnic 500 g de nutreţ combinat.
Nutreţul PRESTARTER trebuie să aibă 20% PB şi 2950 kcal EM/kg furaj. Se pot include, alături de cerealele obişnuite, şroturi, făinuri de origine animală (4-5%), lapte praf (4%), grăsimi (2-3%), premixuri vitamino-minerale, substanţe corectoare de gust, zahăr furajer.
Este important ca înţărcarea să se facă treptat şi, de regulă, se realizează prin scoaterea scroafei din boxă intervale din ce în ce mai mari de timp.
În perioada de înţărcare sau imediat după înţărcare, purceii vor fi hrăniţi restricţionat pentru a preveni boala edemelor (produsă de E. coli) favorizată de consumul exagerat care dezechilibrează flora intestinală.
În sistemul gospodăresc de utilizează concentratele, făina de fân, suculentele de iarnă sau masa verde (vara). Când se folosesc subprodusele din lapte sau se face furajarea umedă, hrănitorile se vor curăţa după fiecare administrare.
După vârsta de 90 de zile se va face furajarea în funcţie de destinaţie – pentru reproducţie sau pentru îngrăşare.
