Alimentaţia chinchillelor

Chinchilla este un animal erbivor, cu un aparat digestiv relativ voluminos. În condiţiile unei alimentaţii sărace sau lipsite de furaje fibroase, uzura dinţilor are de suferit, fiind inegală sau incompletă, fapt care are influenţe negative asupra procesului de prehensiune, masticaţie digestie şi asimilaţie. Un al inconvenient este reprezentat de depunerea resturilor alimentare sub limbă, între dinţi, în pungile mandibulare – inflamaţii, jenă în masticaţie (trebuie înlăturate resturile cu o pensetă şi tratate leziunile).

Stomacul este unicompartimentat, intestinul subţire prezintă numeroase vilozităţi, iar cecumul este cel mai dezvoltat segment al tubului digestiv.

Valoarea nutritivă a furajelor care intră în raţia chinchillelor se exprimă în EM, mai rar în ED şi EN; în PB sau PBD, macroelemente, microelemente, vitamine.

Furaje folosite în alimentaţia chinchillelor:

  • suculente – masa verde, salata
  • rădăcinoase – morcovi, tuberculi de cartofi
  • concentrate – boabe de porumb, orz, mazăre, soia
  • concentrate industriale – de origine microorganică (drojdia de bere, drojdia furajeră), proteice vegetale (şroturi de soia, de floarea soarelui), făinuri proteice de origine animală (de carne, peşte), laptele praf degresat
  • grăsime de origine vegetală, animală
  • ouă fără coajă
  • săruri minerale, vitamine

în hrana chinchillelor se pot administra nutreţuri granulate complexe, preparate după diferite reţete, nutreţuri care acoperă toate cerinţele nutritive ale acestei specii. Furajul granulat se administrează la discreţie.

Introducerea unui nou sortiment de furaje se va face treptat, în amestec cu celelalte nutreţuri.

Normele de hrană sunt diferite în funcţie de rasă, producţie, starea fiziologică, greutatea corporală.

Cerinţele de substanţe nutritive sunt mai ales pentru dezvoltarea producţiei piloase.

În prima perioadă a vieţii, creşterea părului este controlată de hormonul hipofizar, iar după aceasta este dependentă de fotoperiodism, metabolismul bazal. Nivelul raţiilor se stabileşte în funcţie de starea de întreţinere şi perioada fiziologică specifică. Pentru femelele de reproducţie, nivelul raţiilor se stabileşte în funcţie de ciclul de reproducţie – pentru perioada de repaus, de gestaţie şi de lactaţie.

Perioada de repaus durează cca 8 luni interval care cuprinde şi faza de năpârlire (vara), schimbarea părului şi formarea blănii de iarnă.

În perioada august-decembrie, printr-o alimentaţie echilibrată şi mai abundentă se asigură creşterea masei corporale a femelei adulte cu 25-30% faţă de luna iulie, aceasta constituind indicii corespunzători pentru reproducţie şi calitatea blănii de iarnă.

Perioada de gestaţie impune asigurarea unor raţii cu nivel proteic şi vitamino-mineral ridicat pentru dezvoltarea produşilor de concepţie şi realizarea rezervelor pentru perioada de lactaţie.

Perioada de lactaţie – comparativ cu perioada de repaus, în primele 3-4 săptămâni de la parturiţie, trebuie să se asigure un nivel nutritiv al raţiei de 3-3,5 ori mai ridicat. Raţiile trebuie să fie puţin voluminoase, uşor digerabile, conţinând proteină cu valoare biologică ridicată

Perioada de creştere. Puii şi tineretul se vor hrăni diferenţiat. Din ziua a 15-a până la înţărcare se introduc suplimente faţă de laptele preluat prin supt – masă verde, o cantitate mică de iaurt, morcovi felii subţiri.

Tineretul înţărcat are un interval de 2-4 luni cu un ritm de creştere foarte intens. După perioada de năpârlire (iulie-august), are loc creşterea părului şi depunerea rezervelor pentru iarnă.

Reproducătorii masculi se hrănesc diferenţiat, în funcţie de masa corporală, perioada specifică (repaus, pregătire pentru montă, montă, perioada de năpârlire, de refacere a blănii).

Deficienţele alimentare, atât cantitative cât şi calitative ( atenţie deosebită la a.a. limitanţi – metionină, cisteină, lizină, triptofan, izoleucină) se repercutează negativ asupra sănătăţii şi calităţii blăniţelor.

Cerinţe ale chinchillelor:

  • proteină – adulţi 15-16%, pui şi tineret 16-18%
  • lipide – 2-3%; trebuie să existe raportul de 1:1 între grăsimile saturate şi cele nesaturate
  • celuloză – 5-8% pentru pui, 10-12% pentru tineret, maxim 20% pentru adulţi
  • substanţe minerale – raportul Ca:P = 1:5, Fe
  • vitamine: A, D, E, B1, 2, 6, K