De-a lungul sutelor și miilor de ani, medicina populară s-a îmbogățit cu cunoștințe empirice despre calitățile terapeutice ale plantelor, mineralelor și altor produse naturale. Mai târziu, medicina oficială și industria farmaceutică au preluat rețete și informații care și-au dovedit eficiența în tratarea unor boli. În țările orientale s-a păstrat cel mai bine legătura dintre folosirea remediilor naturale vechi de mii de ani și medicina științifică modernă. Vindecătorii din Orientul antic credeau că în natură există soluții pentru orice, iar cheia este doza corectă. Pe acest principiu a fost reinventat balsamul vietnamez, cunoscut la noi drept alifia vietnameză, despre care se spune că prima rețetă a fost inscripționată pe o tăbliță de lut acum mii de ani, în Vietnam. Legendele locale vorbesc despre un vindecător născut într-o noapte în care pe cer a apărut o stea albastră. Mai târziu, acesta ar fi salvat poporul în timpul unei epidemii, oferind oamenilor cutii roșii cu unguent și mesajul: trebuie să îți freci fruntea, tâmplele și nasul și te vei însănătoși. Vietnamezii spun că sfatul este valabil și astăzi.
Alifia vietnameză era nelipsită din casele bunicilor noștri. Cutiuță mică, metalică, roșie, cu capac greu de deschis și miros puternic de mentă, camfor și plante. Era păstrată în sertarul cu medicamente, lângă spirt, tinctura de iod și unguentul de gălbenele. Pentru răceli ușoare, dureri de cap sau înțepături de insecte, era prima soluție.
Produsul a ajuns în România în perioada comunistă, adus din Vietnam. Conține ulei esențial de mentă, eucalipt, cuișoare și scorțișoară, plus camfor și ceară naturală. Formula are efect antiseptic, antiinflamator, calmant și ușor încălzitor.
Mod de folosire. Se aplică puțin pe tâmple în cazul durerilor de cap. La nas înfundat, pe aripile nasului. La răceală, pe piept și spate pentru a ușura respirația. La înțepături de țânțari, se aplică local pentru calmarea mâncărimii. Pentru dureri musculare se masează zona. La răceli severe se făceau inhalări cu apă fierbinte și o cantitate foarte mică de alifie.
Efectele apar rapid. Încălzește local, stimulează circulația, dezinfectează, relaxează mușchii și ajută respirația. Doza este mică, cât un bob de mazăre.
Atenție la utilizare. Nu se aplică pe răni, arsuri sau piele iritată. Nu se folosește aproape de ochi sau pe mucoase. Se spală mâinile după aplicare. Nu se lasă la îndemâna copiilor. La copii foarte mici și la persoane cu astm poate provoca reacții. Dacă există alergii la uleiuri esențiale, se testează înainte pe o zonă mică.
Pentru insecte, mirosul poate ajuta la îndepărtarea lor, dar rezultatele variază. După înțepături, reduce umflătura și usturimea, însă nu se aplică pe piele zgâriată.
Cutia este economică. Produsul nu curge, nu se strică ușor și poate fi luat în bagaj sau buzunar.
Compoziția balsamului a fost studiată și s-a constatat că, în general, este bine tolerat. Probleme pot apărea rar, la persoane alergice. Există mai multe variante de balsam: pentru afecțiuni respiratorii, pentru dureri articulare și musculare, pentru entorse și circulație slabă.
În România este cel mai des întâlnit balsamul universal, folosit pentru răceală, dureri de cap, dureri articulare, înțepături de insecte, urzicături, meduze, iritații și arsuri ușoare. Conține uleiuri de eucalipt, mentă, cuișoare, scorțișoară, camfor, extract de măceș, mentol și acid formic. Are efect antiseptic, antinevralgic, tonifiant, stimulează circulația, ajută transpirația și poate reduce febra.
Poate fi folosit extern împotriva simptomelor de gripă și guturai, prin masaj pe tâmple, ceafă și nas. La tuse se freacă pieptul. Pentru inhalare se folosește apă fierbinte cu ceai de plante, usturoi pisat și foarte puțină alifie, respirând aburii timp de câteva minute.
În caz de migrenă sau stres, masajul tâmplelor urmat de odihnă ajută. Pentru stări depresive, alifia poate fi folosită în aromaterapie, adăugată într-o lampă cu apă caldă. Se pot face și băi cu plante medicinale și o cantitate mică de balsam, pentru relaxare și susținerea sistemului nervos. La dureri articulare se fac masaje după băi cu plante și se leagă zona cu lână. La entorse se masează apoi se bandajează și se imobilizează zona câteva zile. La rău de mașină se masează tâmplele și centrul palmelor.
Autorul original menționa că nu face parte din vreo rețea de distribuție și că recomandarea vine din experiența personală de zeci de ani în familie.
Astăzi există și variante moderne: stick inhalant, balsam lichid, plasturi, dar cutia roșie rămâne simbolul.
Dacă o ai în casă, folosește-o cu moderație. Pentru răceli ușoare, tensiune în cap, dureri musculare sau mâncărimi după înțepături, poate fi utilă. Este un remediu tradițional, folosit de generații. Alifia vietnameză rămâne un exemplu de soluție simplă, practică și accesibilă. Nu se recomandă pentru copii sub cinci ani.