Frigiderul a intrat în rutina noastră zilnică, dar la țară lucrurile nu merg mereu după plan. Se ia curentul, se strică frigiderul, vii la gospodărie pentru câteva zile și ai plase pline de alimente care nu rezistă la cald. Totuși, bunicii și străbunicii au trăit ani de zile fără curent și au mâncat bine. Au folosit frigul din pământ, din apă și din aer.
Mai jos ai un ghid complet, practic, despre cum poți păstra alimentele fără frigider, folosind metode clasice și improvizații moderne.
Depozitare în beci sau fântână
Dacă ai beci, problema e pe jumătate rezolvată. Temperatura e mai joasă și mai stabilă, aerul e mai uscat, iar produsele rezistă mai mult.
Când nu ai beci, fântâna poate deveni frigiderul casei. Pui brânza, laptele, carnea sau untul într-un borcan ori într-o caserolă bine închisă, apoi le bagi într-o găleată cu capac. Găleata se coboară în fântână până la jumătatea apei. Apa rece ține găleata la temperatură joasă și produsele rămân comestibile mai multe zile.
Important este ca totul să fie bine închis, ca să nu intre apă sau impurități. Într-o găleată nu încape mult, așa că alegi doar ce se strică repede.
Mini beci dintr-un butoi îngropat în curte
Când nu ai beci, îți poți face unul mic, în doar câteva ore. Ai nevoie de un butoi mare, ideal din plastic, cu capac bun și etanș.
Sapi o groapă puțin mai mare decât butoiul. La fund pui un strat de nisip. Așezi butoiul pe nisip, apoi umpli spațiul dintre pereții butoiului și pământ cu nisip. Nisipul amortizează mișcările solului la îngheț și dezgheț și nu lasă butoiul să se ridice sau să se deformeze.
Butoiul trebuie îngropat până aproape de gură. Deasupra îi faci un capac solid, din lemn sau metal, care să acopere bine. Peste el pui un strat de izolație, de exemplu rumeguș sau paie într-un sac de plastic, ca să nu intre apa.
Înăuntru poți ține brânză, legume, borcane, carne crudă pentru o perioadă scurtă. Ca să fie ușor de manevrat, pui alimentele în săculeți de pânză, cu sfori lungi și etichete cusute, ca să vezi ce scoți. Verifici periodic capacul, ca să nu intre rozătoare sau insecte.
Mini beciul funcționează foarte bine din aprilie până la sfârșit de iunie, când pământul încă este rece în profunzime. Vara târzie temperatura crește și durata de păstrare scade.
Mini lada cu gheață în loc de congelator
Un alt sistem clasic este lada cu gheață. Vechea „cameră de gheață” de la sat poate fi adaptată într-o variantă simplă, de curte.
Ai nevoie de o ladă sau un cufăr din lemn, suficient de solid. Îi faci pereți dubli. Între pereții dubli pui izolație. Poți folosi polistiren, vată minerală sau argilă expandată. În interior, pereții îi căptușești cu folie de plastic sau folie aluminizată.
În centru pui un container metalic sau o cutie de plastic alimentară pentru produse. Între pereții izolați și cutie lași spațiu pentru gheață sau pentru bidoane cu apă înghețată.
Gheața poate veni sub formă de PET uri umplute trei sferturi cu apă și înghețate acasă sau la oraș. Bidoanele se așază în jurul containerului cu alimente. În funcție de cantitatea de gheață și calitatea izolației, recele ține cam trei patru zile.
Lada trebuie ținută într un loc umbros, ferit de soare și ploaie, de preferat într un șopron sau beci. Capacul se ține bine închis, ca să nu intre aer cald.
Frigiderul „atmosferic”. Răcire cu apă și evaporare
Această metodă folosește un principiu simplu de fizică. Când apa se evaporă, consumă căldură și răcește suprafața de pe care se evaporă.
Ai nevoie de un lighean, un vas cu capac și o cârpă din bumbac sau pânză de bucătărie.
Pui alimentele într un vas cu capac etanș, de preferat metalic sau din sticlă. Așezi vasul în lighean. Torni apă rece în lighean până ajunge cam la jumătatea vasului. Deasupra vasului pui cârpa udată. Capetele cârpei trebuie să atârne în apă.
Apa urcă prin material și se evaporă. La evaporare, se consumă căldură de la vas și de la aerul imediat apropiat. Temperatura din vas coboară cu câteva grade sub temperatura aerului, uneori cu până la 8 10 grade în zilele uscate și cu curent de aer.
Acest „frigider” trebuie ținut la umbră, de preferat la curent. Este o soluție bună pentru lapte, brânză, carne gătită sau preparate care trebuie păstrate o zi mai mult.
Geanta frigorifică și varianta făcută în gospodărie
Geanta frigorifică este un container izolat, în care temperatura scade cu ajutorul acumulatoarelor de frig. Pentru drumuri la țară și pentru perioade scurte fără curent este foarte utilă.
Pentru gospodărie, un volum de 20 30 de litri este suficient. Geanta trebuie să aibă pereți groși, interior din material care nu lasă lumina să treacă și măcar patru acumulatori. Aceștia se țin la congelator, apoi se pun în geantă, printre produse.
Poți face și o geantă improvizată. Iei un rucsac sau o geantă sport și o căptușești în interior cu spumă izolatoare, de exemplu spumă de polietilenă de 1 cm grosime. Tai bucăți pentru fund, laterale și capac, le lipești între ele cu bandă adezivă, formând un container care intră perfect în geantă, dar cu câțiva centimetri spațiu pentru închidere.
Ca acumulatori de frig folosești PET uri umplute cu saramură. Se dizolvă cam 6 linguri de sare la un litru de apă, apoi se congelează. Saramura îngheață la o temperatură mai joasă decât apa simplă și păstrează frigul mai mult timp.
Produsele se pun cât mai compact, cu cât este mai puțin aer în interior, cu atât se păstrează temperatura scăzută mai mult.
Cum păstrezi laptele și lactatele fără frigider
Laptele se strică repede la cald, dar poate fi ținut mai mult dacă îl tratezi corect. Se fierbe bine, iar la final poți pune un vârf de cuțit de bicarbonat sau puțin zahăr. Apoi se toarnă în borcan curat, se închide și borcanul se pune într un lighean cu apă rece până la jumătate. Deasupra se pune un prosop ud, cu marginile în apă. Sistemul acesta este, practic, un mic frigider atmosferic și poate ține laptele proaspăt mai mult timp.
O altă variantă este să înfășori borcanul în vată sau într o pătură subțire, să îl pui într un vas cu puțină apă și să lași materialul să tragă apa. Evaporarea răcește borcanul, dar apa trebuie completată des.
Untul și brânza tare pot fi păstrate câteva zile în hârtie pergament înmuiată într o saramură. Brânza sau untul se pun în hârtie, se stropește cu saramură și se țin la răcoare.
Untul se păstrează bine și în pânză umezită în oțet de vin. Pachetul se ține la răcoare, la umbră. O altă metodă este să pui untul într un bol cu apă sărată și să torni la suprafață un strat subțire de ulei. Uleiul formează o peliculă care nu lasă aerul să intre.
Brânza de vaci este cel mai sensibil produs. Ca să prelungești puțin durata de consum, sterilizezi borcanul, pui pe fund un strat foarte subțire de sare, apoi îndeși brânza astfel încât să nu rămână goluri de aer. Gura borcanului se acoperă cu tifon umezit în saramură și se pune deasupra o scândurică cu o mică greutate. Chiar și așa, brânza trebuie mâncată repede dacă este cu adevărat naturală.
Păstrarea cărnii și a mezelurilor fără frigider
Carnea crudă se poate ține o perioadă scurtă folosind arome puternice, sare și plante.
O metodă simplă este împachetarea în pânză îmbibată în oțet. Carnea se învelește, se pune într un vas cu capac și se ține la întuneric, la rece. Înainte de gătire se clătește bine.
Poți folosi și frunze de urzică proaspătă. Carnea se înfășoară în frunză spălată, apoi în hârtie sau pânză, și se ține la răcoare. Urzica are efect antiseptic și încetinește alterarea.
O altă tehnică este să formezi o crustă. Carnea se prăjește scurt în tigaie, doar cât să prindă coajă la exterior, sau se opărește cu apă clocotită și apoi se zvântă deasupra flăcării. Coaja uscată protejează miezul pentru o perioadă scurtă.
Hreanul este și el util. Carnea se învelește în frunze de hrean sau se acoperă cu hrean ras, apoi se pune în vas închis la rece. La fel se poate proceda cu ceapă sau usturoi tocați, așezați într un strat gros la baza vasului. Carnea stă deasupra, pe o mică grilă sau pe o sită. Vaporii de usturoi sau ceapă au efect antibacterian.
O soluție folosită des era laptele acru. Carnea se scufundă în lapte acru, complet acoperită, și se ține într un loc rece. Lactoza și acidul lactic frânează dezvoltarea bacteriilor.
Zeama de lămâie cu sare este alt conservant de scurtă durată. Carnea se freacă bine cu suc de lămâie și sare, se tasează într un vas și se ține la rece.
Carnea de pui se poate păstra o zi dacă se umple interiorul cu frunze de urzică și se învelește de asemenea în urzică sau se folosesc metodele de mai sus.
Mezelurile fierte rezistă foarte puțin fără frigider. Ideal este să cumperi strict cât mănânci în ziua respectivă. Mezelurile afumate pot fi ținute câteva zile într un loc uscat și aerisit. Se pot usca suplimentar, atârnate, ceea ce le prelungește durata de păstrare.
Pește, ouă, verdețuri și legume
Peștele proaspăt se păstrează greu, dar îl poți ține o vreme în frunze și sare. Se curăță bine, se tamponează, se sărează ușor și se acoperă cu frunze de scoruş sau de urzică. Peste pește se pune un ștergar umezit în oțet și vasul se ține la rece. Sau se sărează și se atârnă la vânt, în umbră, pentru uscare.
Ouăle crude rezistă mai mult dacă le protejezi coaja. Poți unge fiecare ou cu puțin ulei și să le ții la răcoare. Uleiul închide porii cojii și reduce schimbul de aer. O altă metodă este să le îngropi în nisip curat, într un vas, sau să le învelești în hârtie pergament.
Verdețurile ca pătrunjelul, mărarul și salata se pot pune în apă, ca florile. Tulpinile se taie puțin, se pun într un borcan cu apă și se schimbă apa zilnic.
Legumele nu trebuie spălate înainte de depozitare. Se pun nespălate în hârtie sau în pungi de hârtie și se țin într un loc rece și aerisit, departe de soare și de surse de căldură.
Dacă îmbini aceste metode, poți trece fără emoții peste câteva zile fără frigider la țară. Un mic beci improvizat, o găleată în fântână, o geantă frigorifică bine gândită și câteva trucuri vechi cu oțet, sare, urzică sau hrean fac diferența între mâncare irosită și hrană folosită cu cap.