Toamna este momentul în care pui la punct tot ce nu mai poți repara în timpul verii. Dacă vrei mai puține boli, mai puțini dăunători și legume care chiar trag din sol, ai două lucruri de făcut: dezinfectarea solului și corectarea pH-ului cu var, acolo unde este nevoie.
Mai jos ai tot procesul, pas cu pas, cu explicații tehnice, dar clare.
De ce merită să dezinfectezi solul toamna
În sol rămân de la an la an spori de ciuperci, bacterii, nematozi, larve de dăunători și semințe de buruieni. În special în solarii și sere, unde se cultivă ani la rând tomate, castraveți sau ardei, presiunea de boală crește de la un sezon la altul. De aici apar fuzarioze, ofiliri vasculare, mană de sol, nematozi și coropișnițe care nu te mai lasă să faci producție serioasă.
Dezinfectarea chimică a solului cu fumigante de tip Basamid Granule (substanță activă dazomet) este una dintre metodele folosite în mod profesionist la legume în solar. Este un produs care acționează ca nematocid, fungicid, insecticid și erbicid în același timp, sterilizează practic stratul de sol tratat pe o anumită adâncime.
Tu îl folosești doar dacă ai probleme clare și repetate cu bolile și dăunătorii din sol sau ai o seră veche lucrată ani la rând cu aceeași cultură.
Cum pregătești terenul pentru dezinfectare chimică
În grădină sau în solar, ordinea de lucru este simplă.
Întâi cureți tot ce ține de resturi vegetale. Scoți tulpini, rădăcini, frunze, legume mucegăite, orice material care mai ține în el ciuperci sau larve. Nu le lași pe sol, le scoți din grădină sau le arzi dacă sunt clar bolnave.
Apoi sapi sau frezezi la 20, chiar 25 de centimetri. Vrei un sol mărunțit care să poată fixa uniform granulele în stratul activ. Dacă solul este uscat tare, îl uzi cu o zi înainte. Basamid și alte fumigante se aplică doar pe sol umed.
Ideal lucrezi toamna târziu sau iarna, dar doar când temperatura în sol este peste 6 grade. Intervalul bun pentru acțiune este între 10 și 20 de grade în sol.
Aplicarea dezinfectantului pe sol
La Basamid Granule, producătorii recomandă aplicarea pe sol umed, cu împrăștiere uniformă și apoi încorporare imediată în primii 10–25 centimetri, cu sapa sau cu freza.
Doza exactă depinde de cultură și de problema pe care vrei să o rezolvi, în seră se folosesc doze de la 250 până la 500 kilograme pe hectar, în funcție de patogen și de cultură.
La nivel de grădină de gospodărie tu reduci proporțional, dar ideea rămâne aceeași. Imediat după ce ai încorporat produsul în sol, uzi bine din nou. Apa ajută la activarea granulelor și la eliberarea gazului activ în porii solului.
Apoi acoperi bine parcela cu folie de plastic. Cel mai des se folosește folie transparentă, bine întinsă și fixată pe margini. Gazul care se eliberează din Basamid rămâne astfel captat în stratul de sol pe care vrei să îl sterilizezi.
Timpul de acțiune este de ordinul săptămânilor. În practică, la temperaturi de peste 10 grade în sol, se lucrează cu 2–3 săptămâni, iar când este mai rece îți trebuie chiar o lună. Unele ghiduri comerciale dau intervale de 10 până la 47 de zile, tocmai pentru că temperatura schimbă viteza de descompunere a substanței active.
În perioada aceasta nu desfaci folia și nu intri pe parcelă.
Ce faci după ce ridici folia
După ce a trecut timpul de așteptare, desfaci folia și lași solul să respire. Se recomandă o dublă aerare. Asta înseamnă că intri de două ori la interval de câteva zile și lucrezi solul cu sapa sau freza, ca să pierzi gazul rămas în stratul activ.
Nu te grăbești să bagi răsaduri direct. În practică se folosește un test simplu de fitotoxicitate. Plantezi câteva fire de salată sau semeni câteva rânduri într-o porțiune mică din solul tratat. Dacă după 3–4 zile răsadurile stau bine în picioare și frunza este normală, poți planta cultura principală. Dacă vezi arsuri, cloroză sau stagnare, mai lași câteva zile aerisirea solului. Aceeași logică se folosește și când faci test cu semințe de salată, dacă nu răsar deloc sau mor repede, încă mai este gaz în sol.
Acesta este motivul pentru care dezinfectarea chimică se potrivește foarte bine toamna. Nu te presează nimeni cu plantatul și poți lăsa pământul să se aerisească liniștit.
Alternative și completări bio la dezinfectarea chimică
Chiar dacă lucrezi cu Basamid sau alte fumigante, merită să știi și metode mai blânde, ca să nu ajungi în fiecare an la chimie grea.
Solarizarea solului folosește doar apă și soare. Uzi solul din abundență, îl nivelezi și îl acoperi vara cu folie transparentă bine întinsă. În iulie și august, sub folie, temperatura din primii 15–20 de centimetri poate trece de 50–60 de grade și distruge o parte din spori, larve și semințe de buruieni.
Există și dezinfectanți bio pe bază de microorganisme benefice și extracte vegetale, de tip Bioprotekt sau Neemex, care se aplică prin stropire sau udare și reduc încărcătura de ciuperci și dăunători din sol, fără să omoare viața utilă.
Tu poți combina o dezinfectare mai serioasă o dată la câțiva ani cu aceste metode mai ușoare între sezoane, plus rotația culturilor și aport constant de compost bine descompus.
Ce legătură are dezinfectarea cu varul
Dezinfectarea solului rezolvă problema bolilor și dăunătorilor. Varul rezolvă problema pH-ului. Sunt două operațiuni separate, dar toamna este moment bun pentru ambele.
Majoritatea legumelor merg bine într-un sol neutru sau ușor alcalin, cu pH între 6 și 7, unele chiar puțin peste. În sol acid, sub 6, plantele nu pot lua corect fosforul, calciul, magneziul și alți nutrienți, chiar dacă tu îi adaugi prin îngrășăminte.
Varul agricol ridică pH-ul solului și aduce calciu, ceea ce ajută și la structură mai bună a pământului, agregate mai stabile și rădăcini mai sănătoase.
Nu dai cu var la ghici. Întâi verifici pH-ul. Poți folosi un kit de testare din comerț sau un pH-metru simplu. Doar dacă solul este clar acid are sens să vii cu var.
Ce fel de var folosești și ce doze
În grădină te interesează varul agricol sub formă de carbonat de calciu sau dolomită. Este amendamentul clasic pentru corectarea acidității, acționează lent și nu arde plantele dacă respecți dozele.
Varul nestins sau varul stins se folosesc la construcții, la pomi pentru vopsit trunchiul, dar nu îi arunci direct în stratul de legume, pentru că sunt mult mai agresivi.
Pentru curți și grădini, ghidurile comerciale și articolele de specialitate dau ca doză orientativă cam 1,5 până la 2 kilograme de var agricol la 10 metri pătrați, pentru soluri moderat acide.
Pe terenuri agricole mari se lucrează cu 0,5–2 tone pe hectar, repetat la 3–4 ani, în funcție de analiza de sol.
Tu adaptezi în funcție de pH-ul măsurat. Dacă ai pH în jur de 5,5 este una. Dacă e spre 4,8 ai nevoie de intervenție mai puternică, eventual în două etape, la distanță de mai mulți ani.
Cum aplici varul toamna, pas cu pas
Întâi cureți stratul de resturi vegetale, exact ca la dezinfectare. Apoi sapi sau ari la 25–30 de centimetri, ca să deschizi profilul de sol și să poți încorpora amendamentul.
Împrăștii varul agricol uniform la suprafață. Pentru suprafețe mici poți folosi lopata sau o găleată și mâna, pentru grădini mai mari merge un distribuitor de îngrășăminte. Ideea este să nu ai zone cu grămezi și zone fără nimic.
Apoi îl încorporezi printr-o nouă trecere cu sapa sau cu freza. Nu îl lași doar la suprafață, vrei să intre în stratul unde lucrează rădăcinile. La final uzi bine. Dacă știi că urmează ploi, natura rezolvă partea aceasta.
Perioada ideală este toamna, după ultima recoltă. Varul are timp câteva luni să reacționeze în sol până la primăvară. Dacă ai ratat toamna și îl dai primăvara, trebuie să lași măcar trei săptămâni între aplicare și semănat sau plantat, ca să nu stresezi răsadurile.
Nu amesteci varul cu gunoi de grajd proaspăt în același an și pe aceeași parcelă. Combinația accelerează pierderea de azot prin degajare de amoniac și nu ai făcut mare lucru.
Cum combini practic dezinfectarea și corectarea pH-ului
Dacă vrei și dezinfectare chimică, și corectare de pH în același ciclu, gândește așa.
Pe o parcelă cu probleme grave de boală în solar, faci întâi dezinfectarea cu Basamid sau alt fumigant, toamna. Cureți solul, aplici produsul, uzi, acoperi cu folie, aștepți cât cere substanța, apoi aerisești și faci testul de fitotoxicitate.
După aceea lași solul să stea. Corectarea de pH cu var este mai sigură dacă o faci la distanță de câteva luni sau chiar în următorul an agricol. Nu vrei reacții chimice suplimentare între fumigant și amendament.
Pe restul grădinii, unde nu ai probleme mari de boală, poți merge doar cu rotație, compost bine copt, eventual solarizare vara, iar toamna vii cu var acolo unde analizele îți arată sol acid.
Două scenarii concrete
Într-un solar vechi cu tomate care se ofilesc an de an, găsești rădăcini pline de gale. Este clasic pentru nematodul galicol. Aici are sens un tratament cu Basamid în toamnă. Lucrezi solul, aplici, acoperi, aerisești, testezi cu salată și abia apoi revii cu roșii sau cu altă cultură sensibilă. În anii următori alternezi tratamente bio și rotația culturilor, ca să nu te întorci în același punct.
Într-o grădină de curte unde varza, cartoful și ceapa rămân mici, frunza îngălbenește și muștarul crește foarte bine, dar roșiile nu, este posibil să ai sol acid. Aici merită să măsori pH-ul și, dacă este sub 6, să vii cu 1,5–2 kilograme de var agricol la 10 metri pătrați, toamna, după ce ai curățat stratul. În 2–3 ani vei vedea plante mai viguroase, mai ales la legumele care trag mult calciu.
Dacă strângi totul la un loc, toamna este pentru tine perioada în care pui solul pe linia de plutire. Îți faci curățenie, decizi unde ai nevoie de dezinfectare serioasă, unde ajunge solarizarea sau un dezinfectant bio și unde solul cere var. Apoi, primăvara, vii cu răsadurile pe un pământ care chiar poate să le țină.