Luca Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, a fost desemnat luni de către președintele Nicușor Dan drept candidat pentru funcția de prim-ministru al României.
Pentru a ajunge la această desemnare, Nicușor Dan a avut luni după-amiază, începând cu ora 14:00, o serie de întâlniri cu reprezentanții partidelor politice. Această fază de consultări este procedurală obligatorie atunci când președintele dorește să propună un premier. Contextul în care se desfășoară aceste negocieri este unul extraordinar de fragil: trei premieri desemnați din rândul dreptei au eșuat deja să strângă o majoritate parlamentară, iar PSD-ul, care a câștigat alegerile, nu s-a aliat efectiv cu niciun bloc de guvernare. Desemnarea unui independ sau al unei personalități tehnocrate din afara structurilor tradiționale era, prin urmare, o strategie de ieșire din impas.
Luca Niculescu și-a acceptat responsabilitatea cu o declarație care subliniza dificultatea momentului. „Accept această responsabilitate cu deplina conștiință a dificultății momentului. Prima misiune va fi construirea unei majorități parlamentare. Avem nevoie de fermitate și de viziune, de o perioadă de stabilitate și reconstrucție,” a spus el imediat după nominalizare. Cuvintele sale au fost, din start, realiste: recunoaștea că nu are o majoritate asigurată și că tocmai asta era provocarea imediat următoare.
Reacția clasei politice nu a fost, în niciun caz, unanim favorabilă. George Simion, liderul AUR, a fost cel mai dur în răspuns. Pe rețelele de socializare, Simion a scris public și fără echivoc: „Luca Niculescu e tot o marionetă. Zero voturi de la AUR! Libertate pentru Călin Georgescu.” Mesajul nu lăsa loc de interpretări — partidul său nu va susține investitura noului prim-ministru desemnat, indiferent de programul pe care acesta îl va prezenta. Pentru Niculescu, asta înseamnă că nu poate conta pe cele aproximativ 36 de voturi ale AUR în Parlament, o pierdere substanțială în aritmetica majorității.
Reacția lui Marcel Grindeanu, președintele PSD, a fost mai nuanțată, dar la fel de critică la fond. Grindeanu a subliniat că președintele continuă să „sfideze matematica parlamentară” prin a desemna din nou un premier din care nici premierul anterior (Bolojan) nu a făcut parte din structurile tradiționale de putere. PSD a convenit să anunte, pe 6 octombrie, decizia sa după ce va analiza programul de guvernare al lui Niculescu. Condiția pus era clară: dacă acesta va susține aceeași politici de austeritate precum predecesorul său, Grindeanu a deschis ușa alegerilor anticipate. „Altfel, dacă prim-ministrul desemnat va susține în continuare politicile de austeritate ale lui Bolojan, cred că nu mai rămâne altă cale pentru a repune România pe drumul corect decât să mergem la alegeri anticipate,” a declarat el.
PNL, prin purtătorul de cuvânt Ionel Bogdan, a adoptat o poziție de așteptare și evaluare. Partidul nu s-a arătat nici prea favorabil, nici ostil. „PNL ia act de decizia Președintelui României privind desemnarea domnului Luca Niculescu drept candidat pentru funcția de prim-ministru. În perioada următoare vom avea discuții cu premierul desemnat și vom analiza programul de guvernare, prioritățile asumate și echipa pe care o va propune. Ulterior discuțiilor și analizei programului de guvernare, PNL va lua o decizie cu privire la votul de învestitură,” a spus acesta. Mesajul era o așteptare prudentă — vor vedea mai întâi ce propune Niculescu, apoi vor hotărî.
Ce se întâmplă acum depinde integral de capacitatea noului prim-ministru desemnat de a construi o coaliție parlamentară. Pentru a obține investitura, el are nevoie de cel puțin 234 de voturi în Parlament. PSD, cu aproximativ 89 de mandate, ar putea constitui o bază. PNL are aproximativ 93 de mandate. În total, ar fi 182 de voturi — puțin mai mult decât jumătate, dar nici departe de majoritate. AUR, cu 36 de voturi, ar fi esențial, dar Simion a închis ușa. UDMR și alte grupuri mici ar putea să ajute, dar aritmetica rămâne dificilă.
Desemnarea lui Niculescu nu este o sortiție a unui om politic consacrat sau a unui coleg din ecosistemul tradițional. El provine din ministere, are o carieră în serviciile statului, dar nu are o bază electorală clară nici într-un partid, nici în rândul unui electorat definiție. Asta poate fi, în același timp, un avantaj și o slăbiciune. Avantaj pentru că nu vine cu bagajul unui partid care a negat alegerile sau care ar putea avea o agendă polarizată. Slăbiciune pentru că nu are susținere politică organică în Parlament și depinde complet de negocierea din următoarele zile.
Între timp, România stă în așteptarea unui guvern stabil. Economia necesită ajustări urgente — rectificarea bugetară pentru 2024 și pregătirea bugetului pentru 2027 nu au fost finalizate sub interimele anterioare. Inflația și puterea de cumpărare a cetățenilor rămân probleme urgente. Pentru o populație care a trăit deja patru guverne eșuate sau interimale în mai puțin de jumătate de an, investitura unui cinci prim-ministru sună mai puțin ca o speranță și mai mult ca o miza pe care nimeni nu mai pariază cu convingere.
Imediat după 6 octombrie, data la care PSD va anunța decizia sa, și după ce alte partide vor vota oficial, va fi clar dacă Luca Niculescu va avea sau nu șansa de a guverna. Dacă va obține investitura, el va fi prim-ministru al unei coaliții fragile și eterogene. Dacă va eșua, România va fi din nou la început — și puține sunt semnele că următoarea încercare va fi mai stabilă.