Într-o manevră juridică neobișnuită, Asociația Italienilor din România a contestat în instanță decretul prin care președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan drept candidat la funcția de premier.
Contestația vine de la o organizație etnică de drept privat, condusă de deputatul neafiliat Ioana Grosaru, care solicită anularea Decretului 770/2026. În speță, Administrația Prezidențială și Regia Autonomă Monitorul Oficial sunt pârâte. Decretul atacat nu este un act obișnuit — el apare în procesul constituțional de desemnare a candidatului la funcția de premier, urmând să primească votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei noului Guvern.
Aspectul cel mai captivant al situației nu este atât faptul în sine al contestației, cât fundamentul juridic pe care se bazează. Fostul judecător Cristi Dănileț a intervenit public pentru a marca o problemă crucială: decretele prezidențiale emise ca acte de putere constituțională nu pot fi contestate în instanța ordinară. Aceasta este o regulă de drept constitucional învățată deja în primul an de facultate, iar violarea acestui principiu ar marca o intruziune a justiției ordinare într-o sferă strict constituțională.
Dănileț a semnalat că această tendință — de a ataca în justiție acte care tin de puterea constituționala — nu este izolată. Anterior, au existat tentative similare privind numirii unor judecători constituționali. Aceste încercări par a face parte dintr-un model mai larg de contestare a actelor prezidențiale, indiferent de natura lor constituțională.
Asociația Italienilor din România, deși poate părea o organizație marginală pentru opinia publică, are o poziție instituțională solidă. Fondată în 1993 la Suceava, RO.AS.IT este singura entitate oficial recunoscută care reprezintă minoritatea națională italiană. Ea beneficiază de finanțare publică din partea Guvernului României prin Departamentul pentru Relații Interetnice și are asigurat prin Constituție un loc de deputat în Parlament pentru reprezentarea minorității.
Această detaliu privind statutul RO.AS.IT nu este marginal. Faptul că o organizație etnică recunoscută de stat se angajează în atac juridic asupra unui act prezidențial sugerează fie o motivație politică mai adâncă, fie o interpretare a posibilităților juridice pe care alții o consideră greșită. Indiferent de motivație, precedentul unor astfel de acțiuni — chiar dacă eșuează din punct de vedere juridic — influențează climatul politic și încrederea în procesele constituționale.
Ioana Grosaru, președintele asociației, este deputat neafiliat și membră a Comisiei pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați. Calitatea ei de parlamentar îi oferă vizibilitate, dar și responsabilitate în privința acțiunilor pe care le sprijină ca lider al unei organizații. Poziția sa poate influența cum percepe média și opinia publică această contestație.
Calendarul procedurii devine relevant pentru evoluția politică. Dacă termenul din 28 septembrie se apropie de o finalizare rapidă a procesului de formare a guvernului, o hotărâre a curții — chiar și dacă ar respinge cererea — ar veni când demersurile constituționale ar fi deja finalizate. Aceasta ridică o altă întrebare: ce utilitate reală are contestația dacă răspunsul vine prea târziu?
Însă dacă judecătorii acceptau cererea și suspendau decretul în așteptarea unei pronunțări pe fond, statul ar intra într-o criză constituțională. Un act de putere constituțională, suspendat prin decizie a justiției ordinare, ar marca o ruptură în echilibrul puterilor. Pentru România, o țară cu o istorie recentă de turbulențe instituționale, asemenea scenariu ar fi grav.
Argumentul lui Dănileț este solid și se bazează pe doctrina constituțională acceptată: actu e putere nu pot fi supuse controlului ordinei justiției. Aceasta este o protecție esențială pentru integritatea proceselor constituționale. Cu toate acestea, faptul că cineva a depus o cerere de anulare sugerează fie o neînțelegere juridică, fie o calculare că provocarea va atrage atenția publică, fie ambele.
Pentru cititor, lecția este simplă: procesul de formare a unui guvern, indiferent cât de contestabil poate fi din perspectivă politică, este garantat de Constituție și nu intră sub jurisdicția justiției ordinare. Contestația RO.AS.IT va fi probabil respinsă, dar aceasta nu elimină tensiunile politice subiacente care au motivat actiunea.
Ceea ce urmează e o confirmă simplă. Fie tribunalul respinge cererea și confirmă că actele de putere constituțională sunt inaccesibile justiției ordinare, fie — mai puțin probabil — deschide o cărămidă prin acceptarea acestei noi perspective. În orice caz, precedentul unei contestări a unui act prezidențial de această natură va rămâne. Și aceasta schimbă ceva în modul în care funcționează instituțiile, indiferent de cine ar câștiga.
