Luni, 21 septembrie, procurorii DIICOT au ridicat din trafic pe Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale, într-o operațiune fulger. Georgescu se îndreptase către o sală de sport din Bucureștiul de dimineață, când a fost oprit de anchetatori și dus la locuința din Mogoșoaia, unde se desfășurau.
Ancheta nu e izolată. Pe lângă Georgescu, sunt vizați și alți doi suspecți: un cetățean român în vârstă de 47 de ani și un cetățean italian. În dosarul investigațiilor au intrat comisii rogatorii către Italia, Elveția și Marea Britanie — semn că rețeaua se întinde pe mai mulți continente. Audierile se desfășurau la sediul central al DIICOT în timp ce percheziții aveau loc și la proprietățile celorlalți suspecți, Ionel Rusen și Ion Negoescu. Într-o situație care nu e de neglijat, Cristela Georgescu (soția candidatului) urmează să fie audiată și ea.
Ce a declanșat ancheta? Un om de afaceri din Buzău, Răzvan Leu, a depus o plângere penală. Potrivit rechizitoriului procurorilor, grupul infracțional ar fi acționat din septembrie 2021. Mecanismul era odată cu odată: trei indivizi se prezentau drept prosperă oameni de afaceri, administratori ai unor companii străine cu acces la credite masive din instituții bancare internaționale. Ofereau perspectiva finanțărilor mari, dar doar cu o condiție: depunerea unei garanții bănești.
Cum a fost victima convinsă să transfere peste un milion
Întâlnirile între membri grupului și victimă au avut loc pe raza Bucureștiului și a județului Argeș, apoi s-au mutat pe teritoriul Marii Britanii — o mutare care nu e întâmplătoare, ci calculată pentru a face mai greu de urmărit mișcările banilor. Potrivit procurorilor, George Simion a transmis pe Facebook un mesaj după ridicarea lui Georgescu: „Oricare din noi poate fi următorul. Stop abuzurilor! România este o dictatură!!!!”, o reacție care a aprins instant medioul politic, dar care nu schimbă realitatea faptelor pe care le investighează DIICOT.
Negocierile au început cu o sumă șocant de mare: 6 milione de euro, creditare care ar fi putut fi obținută prin încheierea unui contract cu o instituție bancară, cu condiția depunerii unei garanții. Victima a căzut în plasă și a transferat peste 1 milion de euro. Dar aceasta nu a fost sfârșitul — membrii grupului s-au întors cu o nouă promisiune: creditarea ar putea fi majorată la 15 milione de euro, necesită doar o garanție suplimentară. Un alt transfer de 100.000 de euro a urmat. La final, prejudiciul total se ridica la peste 1,1 milione de euro — o sumă pe care omul de afaceri din Buzău nu o va recupera ușor, dacă va recupera-o vreodată.
Structura operațiunii relevă o planificare atentă. Călin Georgescu, potrivit anchetatorilor, era liderul. Rolurile celorlalți doi suspecți erau clar distribuate: prezentarea pe teren, reînnoirea promisiunilor, menținerea contactului cu victima. Mecanismul era același descris în dosarele de fraude complexe — crearea unui sentiment de fezabilitate, de siguranță, printr-o cascadă de „progrese” care nu existau de fapt. Garanțiile cerute nu mergeau la nici o bancă; ajungeau în conturile grupului.
Ancheta care se întinde pe patru țări
Complexitatea investigației explică și de ce comisiile rogatorii au fost trimise în patru țări. Italia și Elveția sunt cunoscute ca jurisdicții unde se pot ascunde trasee de bani, iar Marea Britanie a fost aleasa tocmai pentru că parte din negocieri s-au derulat pe teritoriul ei. DIICOT nu întâmplător a mobilizat și efectivele din Direcția de Investigații Criminale a Inspectoratului General al Poliției Române. Cinci mandate de percheziție domiciliară au fost puse în aplicare luni dimineață.
Ce e relevant e că investigația nu a pornit din denunț anonim sau din interceptări accidentale. Victima a mers direct la poliție și a detaliat exact cum a fost convinsă, ce promisiuni i s-au făcut, cum au funcționat transferurile. Cazul e documentabil, urmaribil prin tranzacții bancare internaționale. Asta e diferența dintre o acuzație ușă și o înscrimare bazată pe urme concrete.
Reacția George Simion, liderul AUR, nu a întârziat, dar a ratat complet realitatea. Vorbind despre „abuz” și „dictatură” în momentul în care DIICOT investiga o fraudă de peste un milion de euro pare, pur și simplu, o poziție defensivă nejustificată. Nu e o chestiune de persecuție politică cât de curând o anchetă penală asupra unor acuzații grave cu dovezi concrete în spate.
Ce se întâmplă acum și ce înseamnă pentru cazul Georgescu
Audierile continuă la sediul DIICOT. Georgescu e acuzat formal, iar procesul va putea avansa doar după finalizarea fazei de investigații. Termenele nu sunt scurte — cazurile de criminalitate organizată și fraude internaționale iau, de obicei, ani până la verdict. Dar ce e clar este că poziția lui Călin Georgescu tocmai s-a schimbat radical. Nu mai e doar figura publică controversată din alegerile prezidențiale; e suspect într-un dosar care poate duce la ani de închisoare.
Pentru cititorul obișnuit, cazul ridică o întrebare mai mare: cât de vulnerabili rămân oamenii de afaceri români la operațiuni sofisticate de fraudă internațională? Răspunsul nu e consolator. Sistemele de verificare a promisiunilor de creditare, protecția împotriva înșelăciunilor transfrontaliere și educația în privința riscurilor sunt, în continuare, departe de nivelele unei economii mature. Cazul Georgescu nu e izolat; e doar cel mai vizibil pentru că numele e cunoscut.
Ancheta continuă. Procurorii au timp să completeze tabloul și să clăturească mai mult din rețea. Cât despre Georgescu, viața după aceste acuzații va fi complet diferită — indiferent de cum se va încheia dosarul.