Marți seara, 8 septembrie, avionul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a decolat cu întârziere din Republica Moldova după ce autoritățile de la Chișinău au închis temporar spațiul aerian. Motivul: o dronă rusească intrase neautorizat în zonă. Premierul Norvegiei a spus ulterior că aeronava a fost „aproape lovită”.
Zelenski se afla în Moldova în drum spre Oslo, unde urma să participe miercuri, 9 septembrie, la funeraliile regelui Harald al V-lea al Norvegiei. Nu a ajuns la timp din cauza situației de pe teren, iar întârzierea nu a fost un detaliu administrativ — a fost o alertă de securitate reală. Drona a intrat în spațiul aerian moldovenesc din direcția Ucrainei, forțând autoritățile să restricționeze zborul în zona centrală a țării și să țină la sol mai multe aeronave civile.
Ce înseamnă asta, de fapt
Purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Chișinău, Dumitru Ciorici, a confirmat că întârzierea decolării a fost cauzată de această închidere temporară a spațiului aerian. Declarația a venit ca răspuns la întrebările presei, după ce premierul norvegian Jonas Gahr Støre ridicase miza cu o afirmație directă: avionul lui Zelenski fusese „aproape lovit” de dronă. Støre nu a precizat câți metri sau câte secunde au despărțit aeronava de aparat. Dar faptul că un premier în exercițiu, cu acces la informații din serviciile de informații, a ales să facă public un astfel de detaliu spune ceva despre gravitatea incidentului.
Drona nu s-a oprit în Moldova. A traversat teritoriul republicii, a intrat în spațiul aerian al României, apoi a revenit. S-a prăbușit în apropierea satului Mihăilenii Vechi, din raionul Râșcani, în nordul Moldovei. Nu au fost raportate victime. Ancheta formală, dacă există una, nu a fost anunțată public până la data publicării acestui articol.
Traiectoria dronei rusești, explicată
O dronă care traversează Moldova, intră în România și se întoarce înainte să cadă nu urmează o rută accidentală. Aceste aparate, cel mai adesea drone Shahed de fabricație iraniană folosite de armata rusă, zboară pe trasee preprogramate. Că una dintre ele a ajuns să survoleze exact intervalul de timp și spațiu în care un lider de stat decola dintr-un aeroport moldovenesc poate fi o coincidență — sau nu. Autoritățile moldovenești nu au comentat dacă drona a fost țintită sau rătăcită.
Ce adaugă greutate întregii situații este că Moldova nu face parte din NATO și nu dispune de o apărare antiaeriană robustă. Când o dronă rusească intră în spațiul său aerian, opțiunile de intervenție sunt limitate. Închiderea spațiului aerian și așteptarea sunt adesea singurele instrumente disponibile. Că aeronava lui Zelenski se afla tocmai în acel punct, în acel moment, e un detaliu care nu poate fi trecut cu vederea.
Agenda lui Zelenski și contextul diplomatic
Zelenski a ajuns totuși la Oslo. La funeraliile regelui Harald a participat alături de zeci de lideri mondiali, după care s-a întâlnit cu premierul Støre și cu reprezentanți ai companiilor de apărare din țările partenere. Subiectul central al discuțiilor a fost programul FREYJA, un sistem anti-balistic menit să ofere Europei protecție integrată împotriva amenințărilor aeriene. De la Oslo, Zelenski a zburat spre Canada, cu o escală în Islanda unde a purtat o discuție bilaterală. Agenda sa din acele zile ilustrează ritmul în care funcționează un lider în timp de război: funeralii, negocieri de apărare, diplomație de coridoare, totul în 48 de ore, cu o alertă cu dronă la decolare.
1
2
3
4Între timp, la Washington, Donald Trump declara că a avut o conversație „grozavă” cu Vladimir Putin și că liderul rus „vrea să ajungă la un acord” pentru a pune capăt războiului. „Dacă Zelenski dorește să încheie un acord, ar fi foarte bine”, a spus Trump jurnaliștilor înainte să se îmbarce în Air Force One. Declarațiile de la Washington și incidentul cu drona din Moldova s-au petrecut în aceeași zi. Greu de ignorat contrastul: în timp ce diplomații americani vorbesc despre acorduri, o dronă rusească survolează aeronava președintelui ucrainean deasupra unui stat neutru.
Moldova nu a anunțat măsuri suplimentare de securitate aeriană după incident. Incidentul va alimenta, cel mai probabil, discuțiile din cadrul NATO despre extinderea capacităților de apărare aeriană în flancul estic, inclusiv în statele vecine Ucrainei care nu sunt membre ale alianței. Zelenski a scăpat. Drona a căzut într-un câmp din Râșcani. Întrebarea care rămâne nu e dacă a fost o coincidență — e dacă cineva va răspunde vreodată cu certitudine la ea.
