Tribunalul București l-a condamnat pe Ionel Robert Ștefan, fost primar al comunei Ștefăneștii de Jos, la nouă ani de închisoare pentru violul unei minore de 13 ani, faptă comisă în iunie 2018. Sentința nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.
Alături de fostul edil, au fost judecați patru bărbați și o femeie acuzați că au traficat sau violat minora. Pedepsele celorlalți condamnați se situează între șapte și 18 ani de închisoare, potrivit Agerpres. Din cei nouă ani stabiliți pentru Ștefan se va scădea perioada petrecută în arest preventiv sau arest la domiciliu — februarie 2022 până în februarie 2024, adică aproximativ doi ani deja executați.
Cronologia unui dosar preluat de DIICOT după doi ani de la sesizare
Ștefan fusese reținut pentru prima dată în iunie 2021, tot pentru acuzații de viol, însă un procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea a dispus atunci cercetarea sa în stare de libertate. DIICOT a preluat ancheta și l-a reținut pe fostul primar în februarie 2022, moment de la care a început perioada de arest ce va fi dedusă din pedeapsă.
Tribunalul l-a achitat pe Ștefan pentru acuzațiile de lovire sau alte violențe și influențarea declarațiilor. O a doua acuzație de influențare a declarațiilor a fost stinsă prin prescrierea faptelor. Minora nu a formulat pretenții civile, iar cererea procurorului privind despăgubirile, formulată în numele victimei, a fost respinsă de instanță — drept urmare, sechestrul aplicat pe bunurile condamnaților a fost ridicat.
Context și precedente
Traficul de minori și abuzul sexual asupra copiilor sunt urmărite în România atât de parchetele obișnuite, cât și de structuri specializate precum DIICOT, în funcție de complexitatea rețelelor implicate. Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane stabilește pedepse sporite când victima este minoră și când fapta este comisă de mai multe persoane, cu agravante semnificative în cazurile care implică violență sau exploatare sexuală.
Organizațiile specializate în protecția copilului semnalează că multe cazuri de abuz rămân neraportate din cauza fricii victimelor sau a lipsei unui mediu sigur în care să poată vorbi. Autoritățile române cooperează în astfel de dosare cu Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane și cu structuri europene de profil. Durata prelungită dintre comiterea faptei și pronunțarea sentinței reprezintă o problemă recurentă în dezbaterile privind eficiența sistemului judiciar în cazurile cu victime minore.
Sentința poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel București
Decizia Tribunalului București nu este definitivă. Atât inculpații condamnați, cât și parchetul pot ataca hotărârea cu apel la Curtea de Apel București, care va examina cauza în fond și va putea menține, reduce sau majora pedepsele stabilite în primă instanță.
1
2
3
4Dacă sentința va fi confirmată prin decizie definitivă, Ionel Robert Ștefan va executa restul pedepsei de nouă ani în regim de detenție, cu deducerea celor aproximativ doi ani petrecuți deja în arest. Sechestrul ridicat asupra bunurilor condamnaților ar putea fi reinstituit dacă instanța de apel va reveni asupra componentei civile a dosarului. Calendarul concret al apelului depinde de termenele stabilite de Curtea de Apel București.