„Trebuie să ne întoarcem cât mai repede la urne. Soluția este democrația, nu afundarea în lovitură de stat, nu totalitarism.” Cuvintele îi aparțin lui George Simion, liderul AUR, rostite miercuri, 2 septembrie 2026, în timp ce PNL și USR boicotau ședința Camerei Deputaților.
120 de zile. Atât a trecut de la demiterea Guvernului Bolojan, iar România funcționează în continuare cu un cabinet fără puteri depline. Nu e un detaliu tehnic — e o realitate care costă: termene ratate la Bruxelles, miliarde din PNRR pierdute, legea salarizării blocată undeva între intenție și un parlament care nu se poate aduna în cvorum. Simion a ales exact acel moment pentru a ridica tonul și a cere alegeri anticipate.
Contextul e mai complicat decât pare la prima vedere. România nu e pur și simplu fără guvern — e în mijlocul unui impas în care nicio forță politică nu pare capabilă să adune o majoritate funcțională. PSD, PNL, USR și UDMR sunt acuzate de AUR că întrețin deliberat această stare, fie din calcul electoral, fie din teama de a nu-și asuma un guvern de care ceilalți să se folosească drept armă la următorul scrutin.
Simion: fără majoritate stabilă, orice guvern adâncește criza
Simion a spus răspicat că există două căi de ieșire: fie se formează un guvern susținut de o majoritate parlamentară stabilă, care să guverneze efectiv până la finalul mandatului, fie se organizează alegeri anticipate. „Dacă vrem să ieșim din această criză economică, politică, socială, avem nevoie de o majoritate parlamentară stabilă și de un guvern pe următorii patru ani. Orice guvern fără această majoritate nu va face decât să adâncească criza și nu va face viața românilor mai bună”, a declarat liderul AUR.
Partea pe care trebuie să o ținem în minte: AUR se poziționează drept singura forță care vrea cu adevărat o soluție, când propriul interes electoral e evident. Anticipatele ar putea aduce partidului un scor mai bun decât cel actual, pe fondul frustrării populare față de blocaj. Nu e o analiză care să-i scadă dreptatea acolo unde o are — blocajul e real —, dar e un unghi pe care cititorul nu trebuie să-l ignore.
Acuzațiile la adresa lui Nicușor Dan
Dincolo de apelul la anticipate, Simion a îndreptat un atac direct spre președintele Nicușor Dan, acuzându-l că a încălcat Constituția prin felul în care a condus consultările pentru desemnarea unui premier. „Nicușor Dan încalcă Constituția României, la acele consultări formale, informale. El trebuia să nu excludă niciun partid politic”, a spus liderul AUR. Reproșul concret vizează faptul că Administrația Prezidențială nu a luat în considerare propunerile formulate de AUR pentru funcția de prim-ministru.
Din perspectivă constituțională, obligația președintelui de a consulta partidele parlamentare în procesul de desemnare a premierului e reglementată de articolul 103 din Constituție — dar interpretările diferă în privința a ceea ce înseamnă cu adevărat „consultare” și dacă excluderea unor propuneri concrete echivalează cu o încălcare. E o dispută juridică reală, nu una inventată de Simion, chiar dacă tonul e unul de campanie. Deocamdată, AUR a formulat acuzația public, nu juridic — nicio sesizare la Curtea Constituțională nu a fost depusă.
120 de zile și nota de plată suportată de români
AUR a publicat miercuri pe rețelele sociale un mesaj care rezumă situația fără artificii retorice: „120 de zile fără Guvern. Ei au rămas în funcții. Românii au achitat nota de plată.” Postarea enumeră consecințele concrete: legea salarizării neadoptată, miliarde de euro din PNRR pierdute, decizii amânate, incertitudine bugetară. Sunt fapte, nu retorică. Guvernele cu puteri limitate nu pot adopta rectificări bugetare, nu pot angaja fonduri europene în aceleași condiții, nu pot semna contracte majore de investiții. Practic, România a stat pe loc administrativ patru luni.
Votul de învestire a noului guvern rămâne punctul central al calendarului politic din această toamnă. Dacă niciunul dintre candidații propuși de președinte nu obține votul majorității parlamentare, mecanismul constituțional prevede posibilitatea dizolvării parlamentului și organizarea de alegeri anticipate — dar doar după ce două desemnări consecutive au eșuat în termen de 60 de zile. Simion știe asta, iar strategia AUR pare să fie tocmai aceea de a vota împotrivă în mod consecvent, accelerând calendarul spre anticipate. Întrebarea care rămâne: cine plătește, de fapt, pentru fiecare zi suplimentară de provizorat politic — și până când vor accepta românii să fie acel cineva.