Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, a avertizat că bucureștenii s-ar putea confrunta cu facturi mai mari la căldură în iarna 2026-2027. Motivul: situația financiară precară a Termoenergetica și un tarif înghețat din 2022. Decizia nu e a lui singur.
Tarifele la termoficare nu s-au modificat de patru ani. Ciucu recunoaște că a primit o recomandare oficială din partea direcției de specialitate a Primăriei și că și Termoenergetica solicită majorarea. Motivul invocat e clar: „situația financiară este foarte proastă”, spune primarul. Și mai e ceva: Primăria Capitalei acoperă acum 60% din costul real al unui gigacalorie, adică două treimi din preț sunt suportate de la bugetul local, nu de consumatorul final. Asta înseamnă că fiecare factură plătită de un bucureștean acoperă, de fapt, mai puțin de jumătate din costul real al căldurii livrate.
Termoenergetica, la 60% capacitate și cu datorii vechi
Contextul financiar al Termoenergetica e unul cronic, nu conjunctural. Compania municipală funcționează cu un sistem de termoficare degradat, care operează la aproximativ 60% din capacitate. Rețeaua veche generează pierderi constante prin avarii frecvente, iar fondurile pentru reabilitare au lipsit sistematic. Rezultatul: o companie cu datorii, cu infrastructură uzată și cu un tarif care nu mai reflectă costurile reale de câțiva ani.
Ciucu a fost direct în declarații: „Nu am nicio garanție în acest moment că prețul nu va mai crește, nu a mai crescut din 2022.” Fraza asta spune mai mult decât o simplă avertizare — e un semnal că majorarea e aproape inevitabilă, chiar dacă mecanismul formal nu e declanșat oficial.
Decizia finală aparține Consiliului General, nu primarului
Aici intervine partea importantă. Decizia nu aparține primarului general singur. Ciucu a precizat explicit că trebuie să discute propunerea cu grupurile politice din Consiliul General al Municipiului București: „Eu pot să propun orice, dar dacă nu este votat în Consiliul General, degeaba.” Asta înseamnă că o eventuală majorare de tarif va trece printr-un vot politic, cu toată negocierea și incertitudinea care vin cu el.
Ce înseamnă asta pentru un bucureștean obișnuit? Concret: dacă tarifele cresc, factura lunară la căldură se va scumpi, fără ca serviciul să se îmbunătățească neapărat în același ritm. Sistemul rămâne același, conductele rămân aceleași, avariile la fel. Creșterea tarifului ar reduce subvenția plătită de toți contribuabilii din București — nu doar de cei cu apartamente racordate la rețea — dar nu rezolvă automat problema infrastructurii.
1.000 de blocuri fără apă caldă, înainte să înceapă iarna
Și, deocamdată, infrastructura e departe de a funcționa normal. Aproximativ 1.000 de blocuri din București nu au deloc apă caldă în acest moment, iar aproape 3.000 de blocuri se confruntă cu probleme la furnizare. Asta se întâmplă acum, în august — înainte ca sezonul de încălzire să înceapă. Perspectiva iernii, cu un sistem care merge la 60% și cu datorii acumulate, e cel puțin îngrijorătoare.
Din punct de vedere editorial, tabloul e simplu și trist: o companie supravegheată de Primărie, finanțată masiv din bani publici, nu reușește să furnizeze un serviciu de bază la parametri normali. Majorarea tarifului fără o reformă reală a Termoenergetica e o soluție parțială — acoperi gaura financiară de azi, dar nu repari conducta care se va sparge mâine. Ciucu știe asta. Întrebarea e dacă și consilierii generali care vor vota majorarea vor fi dispuși să asume și reformele care trebuie să vină odată cu ea.
Pasul următor e concret: Primarul trebuie să negocieze propunerea cu grupurile din Consiliul General, iar dacă obține susținere, noul tarif la căldură în București ar putea intra în vigoare înainte de pornirea sezonului de încălzire — de obicei în octombrie, adică în câteva săptămâni. Nu există o dată oficială anunțată. Și nu există, deocamdată, nicio cifră publică despre cât ar putea crește tariful. Tocmai asta ar trebui să ne preocupe cel mai mult.
