Peste 2.000 de firme românești ar putea scăpa de datorii fiscale impuse retroactiv de ANAF, după ce președintele Nicușor Dan a promulgat o lege care anulează obligații de TVA aferente unor perioade începând cu 1 ianuarie 2019. Legea vizează o situație care a generat ani de zile dispute între contribuabili și fisc — și care, sincer, părea de mult că are nevoie de o corecție.
Despre ce problemă e vorba, concret: firme cărora li s-a anulat codul de TVA au continuat să funcționeze în acea perioadă, fără să factureze distinct TVA și fără să colecteze taxa de la clienți. Neavând cod valid, nu aveau cum să factureze legal TVA. Totuși, ANAF a emis ulterior decizii de impunere și le-a cerut să plătească TVA pentru exact acele perioade în care codul le era suspendat. Cu penalități și dobânzi cu tot.
Logica fiscului era tehnică: chiar dacă nu mai aveai cod de TVA, rămâneai plătitor de TVA „de drept” dacă depășeai pragul de înregistrare. Numai că firmele nu au încasat niciun ban din TVA de la clienți — nu aveau cum, facturile nu conțineau taxa. Să plătești la stat o taxă pe care nu ai colectat-o de la nimeni e, evident, o povară reală, nu una contabilă. Noua lege taie nodul: anulează obligațiile fiscale principale reprezentând TVA, plus dobânzile și penalitățile calculate pentru aceste sume, în condițiile prevăzute de actul normativ.
Cine beneficiază de anularea datoriilor ANAF
Măsura se adresează contribuabililor cărora le-a fost anulat codul de TVA și care, în perioada de anulare, nu au facturat distinct TVA și nu au colectat această taxă de la clienți. Acestea sunt cele două condiții esențiale. Dacă le îndeplinești pe amândouă, obligațiile stabilite de ANAF pentru perioadele respective pot fi anulate.
Numărul estimat al beneficiarilor — peste 2.000 de firme — nu e uriaș raportat la totalul contribuabililor activi din România, dar pentru cei vizați sumele în joc pot fi semnificative. Deciziile de impunere emise de ANAF cuprindeau nu doar TVA-ul propriu-zis, ci și accesoriile aferente — dobânzi și penalități de întârziere care, pe perioade de câțiva ani, pot dubla sau tripla suma inițială.
Cei care au plătit deja pot cere restituirea banilor
Aici e detaliul care schimbă tot pentru o parte dintre cei vizați. Legea nu se aplică doar obligațiilor neachitate — cei care au plătit deja sumele stabilite de ANAF pot solicita restituirea lor, dacă se încadrează în condițiile actului normativ.
Asta înseamnă că firmele care au achitat sub presiunea executărilor silite sau pur și simplu ca să scape de penalități suplimentare nu sunt excluse automat din schemă. Pot depune cerere de restituire la organul fiscal competent. Procedura exactă nu e detaliată în informațiile publice disponibile până acum — ANAF urmează să emită norme de aplicare. Tocmai de aceea, dacă te afli în această situație, cel mai prudent lucru pe care îl poți face acum e să verifici cu un consultant fiscal dacă deciziile de impunere pe care le-ai primit se încadrează în prevederile legii, înainte să depui vreo cerere.
Ce urmează după promulgarea legii
Termenele și procedura de depunere a cererilor vor fi clarificate prin normele metodologice pe care ANAF le va publica ulterior promulgării. Asta e pasul imediat următor — monitorizați Monitorul Oficial și site-ul ANAF în perioada următoare.
Dincolo de cifre, legea asta spune ceva mai larg despre cum a funcționat sistemul fiscal în ultimii ani. Să impui TVA pe tranzacții în care taxa nu a fost colectată e o logică birocratică dusă la extrem, una care pedepsește contribuabilul pentru o situație creată, în multe cazuri, chiar de procedurile de anulare a codului de TVA. Corecția vine târziu — perioadele în cauză încep din 2019 — dar vine. Câte dintre cele 2.000 de firme vor reuși efectiv să obțină anularea sau restituirea se va vedea abia după ce normele de aplicare vor fi publice.
